Regele si Patria
O, Doamne sfinte
Ceresc parinte
Sustine cu a Ta mâna
Coroana Româna.
....Sunt incredintat ca intreg poporul roman, care atat in clipele de bucurie ca si in cele de griji a fost intotdeauna sprijinul Tronului si Dinastiei, va sarbatori cu insufletire fericitul eveniment impreuna cu Mine si Familia Mea. Dragostei poporului Meu prea iubit incredintez pe principele nou nascut.
Ferdinand
25 Octombrie 1921
Intre Monarh si popor, de-a lungul istoriei noastre, s-au stabilit relatii de respect reciproc si de într-ajutorare. Domnitorul stia ca se poate bizui pe sprijinul poporului ai carui fii nu precupeteau sa-l sprijine în lupta lui dreapta pentru libertate si buna stare. Numai datorita acestei bune relatii am reusit sa se ne mentinem secole de-a rândul, în pofida unor conditii vitrege. Marile victorii în razboaie se datoreaza solidaritatii structural-organice dintre monarh si popor. Realizarea aspiratiilor nationale, pastrarea integritatii ca neam, pastrarea limbii si culturii, au fost posibile datorita strânsei colaborari dintre Monarh si popor.
A fost vointa providentei divine ca visul înaintasilor a fost realizat de Regii nostri buni si viteji, care s-au confundat cu interesele neamului românesc. Ei au reusit sa puna în miscare toate fortele natiunii si au facut din Regatul Român o Românie Mare si moderna. Datorita reformelor introduse de Guvernele Regale, Romania s-a ridicat în scurt timp la nivelul politic, social si economic al multor vechi democratii europene.
Contributia capitalui strain a permis dezvoltarea industriei si agriculturii. Reforma Agrara dim 1918-1923 a lichidat marile latifundii si a consolidat proprietatea mica si mijlocie. Improprietarirea taranilor a adus dupa sine un surplus de produse agricole care au facut ca România sa devina grânarul Europei. Constitutia din '23, prin art.17, a garantat noua forma de proprietate precum si votul universal, direct si secret al fiecarui cetatean roman, asa ca taranii au castigat odata cu independenta economica, si independenta politica, demnitate morala si o pozitie consolidata in noua societate democratica. S-au deschis banci, s-au facut drumuri, s-au desvoltat retele de comunicatii moderne, s-a întemeiat Teatrul National si Opera Româna, s-au deschis case de editura, s-au înfiintat societatea scriitorilor si societatea compozitorilor, s-au fondat reviste culturale în toate provinciile tarii, etc.etc. România a devenit o tara bogata.
In mijlocul tuturor acestor prefaceri se gasea Regele, catalizatorul energiilor neamului, arbitru sever si impartial, Seful Statului, continuatorul traditiilor seculare de protectie a intereselor poporului. Regele nu ne-a divizat în clase sociale, nu ne-a învrajbit, nu ne-a atâtat pe unii împotriva altora, nu a aruncat în închisori pe cei ce aveau curajul opiniilor, nu ne-a deportat, nu ne-a trimis la munca fortata si nu ne-a constrâns sa traim în lagare. Regele nu ne-a deposedat de bunurile agonisite prin munca, talent, pricepere si harnicie. Nu ne-a luat casele si pamânturile, nu ne-a fixat norme de munca, nu ne-a impus cote si nu ne-a luat vitele din batatura.
Toate acestea le-au facut altii: cei care au ruinat tara, care au distrus industria, care ne-au furat, ne-au jefuit, ne-au aruncat în închisori, ne-au vândut strainilor, si-au ridicat palate prin pauperizarea sistematica a poporului, au distrus lacasuri de cultura, au darâmat biserici, au desfiintat sate, ne-au torturat trupurile si sufletele, ne-au înfometat ca sa ne poata aservi, si dupa ce ne-au transformat în sclavi, ne-au cerut sa-i preamarim.
Noi vedem în Rege pe eliberatorul nostru mult asteptat. Noi credem în reînvierea României si în restabilirea legaturilor naturale traditionale între Rege si Neam. Vrem sa redevenim demni, mândri de trecutul nostru, vrem sa ne reîntoarcem la traditia noastra de civilizatie si de cultura nationala.
30 decembrie 1947 Confruntandu-se cu posibilitatea executarii a 1000 de studenti arestati pentru demonstratiile desfasurate impotriva regimului comunist, rupt definitiv de lumea de afara si aflandu-se in palatul inconjurat de trupele inarmate ale diviziei "Tudor Vladimirescu", fidele guvernului Groza, Regele Mihai a fost fortat sa semneze abdicarea. Pregatita cu minutiozitate de comunisti, care inca se temeau de o reactie populara, abdicarea Regelui si proclamarea Republicii Populare Romane transformau Romania intr-o tara socialista. In interviul acordat ziaristului Arnaud Chaffanjon, in septembrie 1987, Majestatea Sa face din nou cateva referiri la acea grea perioada. "Pana la sosirea rusilor, nu primisem nici un sprijin sau ajutor din partea Aliatilor. Era prea tarziu si intelegem acum pentru ce la Ialta au fost acceptate toate exigentele lui Stalin. Nu s-a sesizat ca noi cadeam 90% sub influenta sovietica, in timp ce influenta americana era redusa la 10%. Aliatii nu au ascultat ce le spuneam. Alegerile ce au urmat au dat 90% din voturi partidelor traditionale, dar rezultatele au fost falsificate in cursul noptii, prin substituirea urnelor si inversarea rezultatelor. Ca urmare a acestor falsificari, Aliatii au recunoscut noul guvern comunist... Am ramas dupa alegeri deoarece «comandantul nu trebuie sa paraseasca nava ce se scufunda».
Am ramas pentru a incerca sa salvez ce se mai putea salva, pentru a incerca sa franez excese ce se prevedeau, e drept, cu putine sanse de reusita, dar trebuia sa o fac. Insa, foarte curand dupa aceea, am fost abandonat de toti, chiar si de Aliati, victime ale unei campanii de dezinformare. ... Abdicarea mi-a fost smulsa cu un pistol in spate, deci nu putea fi legala. Telefonul imi fusese intrerupt, palatul era impresurat, tara amenintata cu o baie de sange. Ce aveam altceva de facut, decat sa cedez in fata fortei?... Este o situatie oarecum falsa, de fapt si de drept. Ori aceasta situatie in aspectul ei care ma priveste pe mine este nesesizata in cercurile internationale. O situatie de drept legitima nu poate fi schimbata sub amenintarea din spate a unor pistoale si mi se pare ca tocmai acest lucru nu a fost inteles de catre Occident. (...)".
3 ianuarie 1948: Regele, insotit de Regina mama si de cateva persoane, luand cu ei numai cateva lucruri personale, a parasit Romania intr-un tren special, indreptandu-se spre Elvetia.
4 martie 1948: la Londra, Regele Mihai a tinut o prima conferinta de presa dupa abdicarea fortata, explicand motivele si imprejurarile in care a fost obligat sa paraseasca Romania. "Acest act mi-a fost impus cu forta de un guvern instalat si mentinut la putere de o tara straina, un guvern total nereprezentativ pentru poporul roman". ("London Times").
16 martie 1948: La New York, in Statele Unite, la dineul oferit de catre Overseas Press Club, Regele Mihai a tinut o a doua conferinta de presa dupa abdicarea fortata.
1948 martie: in timpul vizitei in SUA pentru a prezenta situatia reala din Romania, Regele Mihai a avut intrevederi cu Presedintele Truman si cu George Marshall, Secretar de Stat.
22 mai 1948: printr-o decizie a Consiliului de Ministri al RPR, Regelui Mihai, Reginei Elena si altor membri ai Familiei Regale li se retrage nationalitatea romana.
1948: s-a creat in Statele Unite Comitetul National Roman (CNR), care si-a mentinut activitatea pana in anul 1974. Era constituit sub forma unui guvern roman in exil, care functiona sub conducerea Regelui Mihai, cu toate ca aliatii nu i-au recunoscut niciodata oficial acest statut. Rolul sau a constat in sustinerea cauzei natiunii romane pe langa guvernele statelor libere. Membrii CNR au redactat numeroase rapoarte, denuntand pe langa administratiile occidentale si ale Statelor Unite abuzurile comise de autoritatile comuniste. Aceste rapoarte au permis Regelui Mihai sa pastreze un contact permanent cu Romania si exilul. Membrii CNR erau pregatiti in orice moment sa se reintoarca in Romania. Comitetul National Roman avea reprezentanti din toate tarile democratice. Rolul acestora era de a informa publicul occidental si poporul roman prin intermediul posturilor de radio libere despre adevarata fata a comunismului. In afara de aceasta, CNR reusise sa creeze o importanta structura de protectie pentru refugiatii romani care erau ajutati sa-si gaseasca locuri de munca sau sa obtina burse de studii.
Regele Mihai nu a incetat sa pastreze in permanenta contacte fie politice, fie ale Familiei Regale, cu nenumarati conducatori din lume, pentru a aminti pozitia Romaniei si a intretine speranta ca intr-o zi ea va deveni in sfarsit libera si democratica. In cursul tuturor acestor ani, Regele Mihai s-a adresat cu regularitate poporului roman prin mesaje radiodifuzate (Radio Europa Libera, BBC).
31 decembrie 1949: Regele Mihai se adreseaza pentru prima oara din exil romanilor prin intermediul postului de radio Radio "Europa Libera", declarandu-si solidaritatea cu ei si exprimandu-si ferma convingere ca intr-o zi vor deveni liberi si vor putea trai intr-o tara democratica.
1948-1989: A existat totdeauna un flux de romani care a venit sa-l vada pe Regele lor cu titlu personal. Suveranul a fost totdeauna pregatit sa-i primeasca, a acordat nenumarate audiente, a raspuns la mai mult de o mie de scrisori care solicitau in fiecare an atentia sa. In toti acesti ani de exil a muncit pentru a-si intretine familia. Prima sa fiica, Principesa Margareta a venit pe lume in 1949.
In 1980 la posturile de radio occidentale, Regele Mihai I ii anunta pe romani: "Cresterea asupririi si accentuarea mizeriei pe care le-ati indurat in acest an nu mai sunt necunoscute opiniei publice din lumea libera, care le infiereaza si admira demnitatea cu care vrednicul Meu popor infrunta incercarile neomenesti la care e supus", iar apoi, in 1984, Suveranul spunea: "Anul care s-a scurs Ne-a rascolit si amintirea zecilor de mii de vieti sacrificate pentru construirea canalului de la Dunare la Marea Neagra, a tragediei crancene care va ramane inscrisa pe veci in memoria neamului".
In septembrie 1988, Majestatea Sa face publica impotrivirea Sa la demolarea bisericilor, a monumentelor istorice si a satelor, declarand: "Dictatorul Romaniei, asemenea lui Pol Pot, distruge un intreg popor, distrugandu-i viata spirituala, morala si fizica, deposedandu-l pana si de cadrul lui firesc, dupa cum l-a deposedat si de roadele muncii sale... Cetateni ai Romaniei, va rog sa fiti uniti, sa va intr-ajutorati unii pe altii, pentru ca vestita noastra virtute de caritate si compasiune sa renasca. Numai atunci nu se vor mai gasi printre voi nici calai, nici delatori... Uniti, veti putea raspunde intr-un singur glas prin "Asta nu se poate!" deciziilor nesabuite si distrugatoare. Celor care traiesc in afara Romaniei, aceasta tara devenita un lagar de concentrare, le strig: "Ajutor, nu lasati sa piara un popor nevinvoat!".
1988: Regele Mihai intervine pe langa Comisia Drepturilor Omului din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite pentru a opri distrugerea satelor din Romania.
2 august 1989: Regele Mihai se adreseaza prin intermediul televiziunii ungare poporului roman. Suveranul acuza regimul Ceausescu de distrugerea satelor romanesti.
21 decembrie 1989: Regele Mihai lanseaza un apel poporului roman in fata jurnalistilor reuniti la Ferney Voltaire (la granita elvetiano-franceza, la 10 kilometri de Versoix) in seara zilei de 21 decembrie orele 20.
"Cer armatei romane sa rastoarne imediat regimul impostorului Ceausescu si al familiei sale, precum si sa elimine Securitatea. Chem muncitorii la o greva generala pe tot cuprinsul Tarii. Apelez la diplomatii romani din strainatate, cerandu-le sa participe la rasturnarea regimului. Cer generalilor precum si persoanelor opuse regimului sa procedeze cat mai grabnic la constituirea unui guvern de tranzitie, chemat sa restaureze democratia prin alegeri libere. Sunt si voi fi alaturi de voi toti!".
10 ianuarie 1990: Majestatea Sa afirma in fata lui Frederic Mitterand, realizatorul emisiunii "Du cote de chez Fred" la postul Antenne 2: "Timp de patruzeci de ani n-am incetat niciodata sa pledez pentru tara Mea si sa explic ceea ce se intampla acolo, dar nimeni nu vroia sa asculte... Am spus intotdeauna ca noi eram in doliu pentru Romania si ca vom trai astfel pana cand tara va fi libera. Deci nu puteam merge sa ne distram cum o fac multi altii, pentru ca exista in noi acest profund atasament pentru tara si poporul roman care sufera. (...) Compatriotii Mei nu sunt nici inapoiati, nici inclinati in mod natural spre dictatura... Ei au fost guvernati de un regim care a folosit teroarea mai intens decat oriunde in Europa de Rasarit si au suferit o perioada de industrializare fortata nemaiintalnita nicaieri."
11 aprilie 1990: guvernul roman impiedica sosirea Regelui Mihai in Romania.
25 decembrie 1990: Regele Mihai ajunge in Romania, dar dupa cateva ore autoritatile romane hotarasc expulzarea Sa de pe teritoriul romanesc.
23-27 aprilie 1992: Regele Mihai soseste in Romania, dupa 44 de ani de exil fortat. In Bucuresti, ca si la manastirile din Moldova si Curtea de Arges, a fost intampinat de multimi imense. 700.000 de romani au iesit pe strazile Bucurestiului sa-si intampine Regele.
1993-1994-1995-1996: Regele Mihai este impiedicat, de mai multe ori, sa revina in Tara, de catre oficialitatile romane, sub diverse pretexte.
1995: Regele Mihai declara intr-unul din numeroasele sale interviuri: "Trebuie sa fim noi insine, sa invatam si sa acceptam pe ceilalti, sa nu ne fie teama de viitor, pentru ca pacea este respectul fata de celalalt, care nu este un dusman, el este fratele tau fara de care viitorul nu poate fi cucerit." ("Les Carnets du Présent"-Paris).
1997: in martie si apoi mai tarziu in decembrie al aceluiasi an, Regele Mihai revine in Tara.
1997: Guvernul Victor Ciorbea reda Suveranului Roman nationalitatea si cetatenia romane. Regele Mihai este primit de Presedinte, Guvern si Patriarh. In aceste momente, suveranul isi asuma greaua misiune oficiala, aceea de sustinator al Romaniei pentru intrarea in NATO. Suveranul face turul a 7 capitale europene, intalnindu-se cu fiecare dintre sefii de state, sefii de guverne si ministere, tinand pledoarii in folosul Romaniei pentru care nu a incetat nici o secunda din viata sa sa lupte.
1998-2001: Regele, insotit de membri ai familiei, revine de mai multe ori in Tara.
Din Interviuri:
Cum vede Majestatea Voastra aceasta intoarcere acasa?
Precum toti romanii din exil, ca o binecuvantare creasca, fara a uita ca, pentru ca Dumnezeu sa ne ajute, trebuie sa luptam noi insine cu darzenie. Cei din exil sa-i convinga pe strainii din jurul lor ca cele voite de capeteniile actuale ale Romaniei nu sunt cele voite de poporul roman, sa explice acolo unde se afla ca aspiratiile romanilor nu sunt cele ale sefilor politici de astazi, ba dimpotriva.
Majestatea Voastra spunea mai inainte ca se va intoarce in tara de indata ce regimul actual se va fi prabusit. Pentru a relua Domnia?
Da. Aceasta este datoria mea, si daca mi-am facut datoria in circumstante grele la 23 august 1944, cand aveam doar 22 de ani, nu voi sovai acum, la 64 de ani. Noi, regii constitutionali, avem drepturi putine si datorii multe de implinit. Asa e in democratie, regele slujeste poporul. Dar mai este ceva. La noi, republica a fost impusa de o putere straina - si, ca sa stergem urmele acestei nenorocite epoci, va trebui sa ne intoarcem la ce fusese inaintea ei, adica la Regatul Romaniei. Si sa incepem imediat, cot la cot, recladirea frumoasei noastre tari. Pe urma, va veni si timpul ca poporul roman sa hotarasca daca doreste mentinerea monarhiei sau instaurarea unei republici. (Fragment din primul interviu acordat de M.S. Regele Mihai I postului de radio "Europa Libera", in 1986)
Ce raspuns aveti pentru cei care resping ideea monarhica?
Acelasi raspuns pe care l-am dat in iulie 1989 la televiziunea maghiara si care l-a facut furibund pe Ceausescu. Eu am fost totdeauna un Rege constitutional, respectand Drepturile Omului, restabilind Constitutia din 1923, potrivit careia toti cetatenii tarii se bucura de aceleasi drepturi, indiferent de originea lor etnica si religioasa. Dar, am mai spus atunci, astazi Romania este o monarhie absoluta, in care fiecare persoana e proprietatea statului. Are o dinastie care nu domneste succesiv, un membru dupa altul, ci toti laolalta, secatuind bogata noastra tara.
"Nu poate exista o mai mare onoare decat aceea de a servi tara noastra si pe romani"
Regele Mihai I al Romaniei
M.S.Regele Mihai I al Romaniei
Momente din vizitele efectuate de Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei in principalele state europene cu regim de Monarhie Constitutionala pentru sustinerea integrarii Romaniei in NATO.
Vizita NATO a Majestatii Sale Regelui Mihai I al Romaniei la Madrid, 14-17 aprilie 2002
Vizita de la Madrid a fost prima vizita regala de sustinere a integrarii României în NATO - 2002.
Duminica 14 aprilie 2002, în cursul dupa-amiezii, au sosit la Madrid Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei împreuna cu Majestatea Sa Regina Ana si ASR Principesa Margareta.
Luni 15 aprilie, la ora 13, Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei a fost primit la Palatul Zarzuela de catre Majestatea Sa Regele Juan Carlos I. Întâlnirea a avut loc în prezenta repezentantilor guvernelor spaniol si român.
La ora 14, Majestatile Lor Regele Mihai si Regina Ana, si ASR Principesa Margareta au luat parte dejunul privat oferit la Palatul Zarzuela de Majestatile Lor Regele Juan Carlos I si Regina Sofia.
La ora 19, în sala de conferinte a Fundatiei sus-amintite, Regele Mihai I al Romaniei a sustinut discursul "O Alianta extinsa a Tratatului Nord Atlantic: "Contributia României la securitatea euro-atlantica". Discursul a fost urmat de o discutie cu presa spaniola si româna, prezente in sala. La discurs au fost invitate personalitati ale vietii politice, diplomatice si militare din Spania, precum si reprezentanti ai corpului diplomatic al tarilor NATO la Madrid.
Sa ne reamintim din Declaratia Maiestatii Sale Regele Mihai I al Romaniei inaintea plecarii in principalele capitale europene unde urmeaza sa sustina integrarea Romaniei in NATO: "Nu vad misiunea mea ca pe o propaganda. Nu am de gand sa pictez un tablou roz, ca sa arate bine peste mari si tari. Noi trebuie sa avem curajul sa admitem ca mai trebuie facute multe in tara noastra in anii care vin... Dar argumentul meu va fi acela ca toate aceste eforturi vor fi implinite mai repede si mai efectiv daca intram in NATO".
Turneul regal pentru NATO si UE : Belgia,19-24 aprilie 2002
Regele Mihai I a vizitat carteirul general militar al NATO de la Mons. Majestatea Sa s-a intalnit cu Javier Solana - fost secretar general al NATO.
Majestatile Lor Regele Mihai I si Regina Ana s-au aflat in perioada 19-24 iunie in Regatul Belgiei, a doua etapa a turneului regal pentru sustinerea integrarii Romaniei in NATO si in Uniunea Europeana. Vizita la Bruxelles a avut o semnificatie deosebita deoarece aici se afla sediile centrale ale celor doua organisme europene si atlantice.
In prima zi a vizitei la Bruxelles, Regele Mihai si membrii Familiei Regale au fost invitati la un dineu privat oferit la Castelul Regal de la Laken de catre Regele Albert al II-lea si Regina Paola.
Joi, 20 iunie, Regele Mihai a fost invitatul Institutului Regal Belgian de Relatii Internationale la Palatul Egmont din Bruxelles, unde Majestatea Sa a sustinut conferinta "Romania si NATO, dupa summitul de la Praga" . Au fost prezente personalitati marcante ale vietii publice belgiene si reprezentanti ai Corpului Diplomatic, jurnalisti. Printre cei prezenti s-a aflat seful Statului Major al Armatei Belgiene si strategii politicii externe a Regatului belgian. "Cred ca largirea NATO fara Romania, va fi o oportunitate pierduta atat pentru voi, cat si pentru noi", a precizat Regele, adaugand " Vreau sa va spun ca primirea Romaniei in NATO nu este numai pentru stabilitatea tarii mele si a vecinilor nostri ci si pentru securitatea voastra". Referindu-se la extinderea preconizata a NATO, Majestatea Sa si-a continuat idea punctand ca " procesul largirii NATO nu trebuie sa fie un exercitiu de caritate al Vestului fata de o Europa Centrala saraca, sau o incercare de a plati greselile anterioare de la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial", aluzie evidenta la abandonarea tarilor din estul Europei, printre care si Romania, in sfera de influenta sovietica dupa 1945.
Joi seara, Majestatea Sa Regele Mihai si Familia Regala au luat parte la dineul de gala organizat de clubul oamenilor de afaceri belgieni, "Executive Club". Regele Mihai si Familia Regala au fost intampinati de Willy De Clercq, fost premier, in prezent ministru de stat, presedinte de onoare al " Executive Club " si Domnul Carlos Vanhove, Presedinte-Fondator al "Executive Club". Regele Mihai a sustinut o alocutiune, in care s-a referit la necesitatea ca Romania sa fie primita in NATO si Uniunea Europeana. Au fost prezenti numerosi reprezentanti ai corpului diplomatic, ai lumii de afaceri belgiene precum si personalitati politice.
VIZITA IN DANEMARCA, 24-29 aprilie 2002
Miercuri 24 aprilie 2002, în cursul dupa-amiezii, au sosit la Copenhaga Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei, Regina Ana si ASR Principesa Margareta.
Joi 25 aprilie 2002, la ora 15.30, Regele Mihai s-a întâlnit la Ministerul Danez al Afacerilor Externe cu Dl Friis Arne Petersen, Secretar de Stat Permanent.
Luni 29 aprilie, Regele si Familia Regala au participat la inaugurarea expozitiei dedicate aniversarii a 120 de ani de la nasterea diplomatului roman Nicolae Titulescu.
Tot luni, la ora 13, la invitatia Majestatii Sale Regina Margareta a II-a a Danemarcei, Majestatile Lor Regele Mihai I al Romaniei si Regina Ana si membrii Familiei Regale au luat prânzul la Palatul Amalienborg.
În dupa-amiaza aceleiasi zile, la ora 17, Regele a tinut discursul "NATO, de la Marea Baltica la Marea Neagra", la Societatea Daneza de Politica Externa din Copenhaga. Au participat oficialitati daneze, reprezentanti ai Corpului Diplomatic si Atasati Militari, reprezentanti ai mass-media si ai mediilor academice.
Vizita NATO a Regelui Mihai I al Romaniei in Norvegia, 29-31 mai 2002 Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei a sosit la Oslo, in dimineata de 29 mai. Vizita, desfasurata pe parcursul a trei zile, s-a incadrat in turneul intreprins de Regele Mihai pentru sustinerea integrarii Romaniei în NATO, in anul 2002.
Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei a participat miercuri 29 mai la un dineu, la invitatia Majestatilor Lor Regele Harald al V-lea si Regina Sonia ai Norvegiei. Dineul a avut un caracter privat.
Joi 30 mai, la ora 9, Regele Mihai s-a intalni cu ministrul afacerilor externe, Excelenta Sa domnul Jan Petersen, la sediul Ministerului Norvegian al Afacerilor Externe.
La ora 11, in aceeasi zi, Majestatea Sa Regele Mihai I Al Romaniei a sustinut o conferinta pe tema integrarii României in NATO, la Centrul Militar Norvegian, in Organizatia Comitetului Norvegian Nord-Atlantic. Au luat parte oficiali norvegieni, ambasadori si atasati militari din tarile membre NATO, precum si din tarile candidate, jurnalisti.
Vineri 31 mai, Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei s-a intalnit, la ora 18, cu reprezentantii comunitatii romanesti din Norvegia.
Senatul olandez si-a intrerupt dezbaterile 26 iunie 2002 pentru a-l primi pe Regele Mihai
Majestatile Lor Regele Mihai I si Regina Ana s-au intalnit miercuri dupa amiaza timp de aproximativ trei ore cu Regina Beatrix a Regatului Tarilor de Jos la Castelul Regal din Haga.
In cadrul vizitei la Haga de sustinere a admietrii Romaniei in NATO si Uniunea Europeana, Majestatea Sa Regele Mihai a tinut un discurs intitulat "Reforma NATO si locul Romaniei in Alianta" la Institutul Regal de Relatii Internationale "Clingendael" din Haga, in prezenta elitei politice si diplomatice din capitala Olandei, care a fost prezenta in mod numeros. Majestatea Sa a prezentat timp de aproximativ 40 de minute atuurile Romaniei pentru primirea in Alianta si avantajele pentru NATO in cazul admiterii Romaniei. " Daca Romania nu va fi primita in NATO va fi o ocazie pierduta atat pentru noi cat si pentru voi".
In capitala Regatului Tarilor de Jos, Majestatea Sa Regele Mihai a avut o intrevedere cu Gerrit Braks, presedintele Senatului Tarilor de Jos si a fost invitat in plenul Senatului, care si-a intrerupt sedinta pentru a saluta prezenta Regelui Mihai I al Romaniei.
Cotidianul "Telegraf", unul din cele mai importante ziare olandeze a publicat un articol intitulat "Regele Mihai la Beatrix la ceai. Regele expulzat lupta pentru tara sa". Majestatea Sa declara in articol ca "Pentru securitatea tarii mele, care a fost intotdeauna lasata singura in voia soartei, este de o importanta vitala sa devina membra NATO". De asemenea, Regele a declarat ca Olanda a ajutat Romania in momentele cele mai critice si faptul ca este cel mai mare investitor in tara noastra.
Vizita NATO a Majestatii Sale Regele Mihai I al Romaniei si a Familiei Regale la Londra, 28-31 octombrie 2002
Luni, 28 octombrie 2002
12,15 - The Royal United Services Institute for Defence Studies (RUSI), a gazduit conferinta "Romania si NATO" sustinuta de MS Regele Mihai I. Au participat ASR Ducele de Kent, Presedintele RUSI, Sir Julian Oswald, Presedintele Executiv al RUSI, Amiralul Richard Cobbold.
Marti, 29 octombrie 2002
11,00 - 12,00 - MS Regele Mihai I a avut o convorbire la Foreign Office cu Sir John Ramsden, Directorul Directiei Europa Centrala si de Nord, la care participa Rob Keane, sef al Departamentului pentru Politica de Securitate, si Alex Ellis, sef adjunct al Departamentului pentru Afaceri Externe ale Uniunii Europene.
17,00 - 18,00 - Intrevederea Majestatii Sale Regelui Mihai I cu parlamentari britanici: Lord Watson of Richemond, membru al Camerei Lorzilor, Andrew Mackinlay, Fabian Hamilton, membri ai Comitetului pentru Afaceri Externe a Camerei Comunelor.
18,30 - 20,30 - Receptie în onoarea MS Regelui Mihai I, la care participa ambasadori ai statelor membre NATO si aspirante, acreditati la Londra.
Miercuri, 30 octombrie 2002
12,30 - Intalnirea Majestatilor Lor si a Altetelor Lor cu Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a, la Palatul Buckingham.
17,00 - Intrevederea Majestatii Sale Regelui Mihai I cu Lordul Lamont of Lerwick, Presedintele Camerei de Comert Britano-Romane.
Vizita Majestatii Sale Regelui Mihai I al României si a Familiei Regale la Stockholm, 31 octombrie - 5 noiembrie 2002
Joi 31 octombrie 2002, Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei a plecat la Stockholm. In aceasi zi, la Biblioteca Regala din Stockholm a avut loc o intalnire cu oameni de cultura, oficiali, reprezentanti ai corpului diplomatic, jurnalisti specializati in domeniul cultural si politic si cu membri marcanti ai Exilului romanesc din Suedia.
Vineri, 1 noiembrie 2002 a avut loc intâlnirea MS Regelui Mihai I al Romaniei cu reprezentanti ai Parlamentului si Ministerului suedez al Afacerilor Externe. In aceeasi zi, Familia Regala a României a vizitat Muzeul Vasa. Programul zilei de vineri a cuprins participarea Majestatii Sale Regelui Miahai I al Romaniei si a Familiei Regale Romane la dineul oferit de MS Regele Carl XVI Gustaf al Suediei si de MS Regina Silvia, la Drottningsholm Palace.
Turneul Regal pentru sustinerea integrarii Romaniei in NATO si Uniunea Europeana va continua si anul viitor deoarece cel putin din punctul de vedere al integrarii in Alianta Nord Atlantica, dupa o decizie favorabila, va urma procesul ratificarii de Parlamentele tarilor membre. Ca urmare, turneul regal va continua in Marele Ducat al Luxembourgului si in Statele Unite ale Americii.
Agenda Casei Regale 12 noiembrie 2002 Majestatile Lor Regele Mihai I si Regina Ana, împreuna cu ASR Principesa Margareta, au vizitat compania industriala "KOYO Romania" din orasul Alexandria, o companie privata cu parteneriat româno-japonez. Miercuri 13 noiembrie, Majestatile Lor si Altetele Lor au vizitat fabrica "APRO-Porcelain" din Curtea de Arges. Joi 14 noiembrie, MS Regele Mihai si Familia Regala au invitat la Palatul Elisabeta, la ora 17, ambasadorii tarilor NATO si UE, precum si ai tarilor candidate. Receptia a avut loc la finalul turneului NATO al Regelui Mihai si a prilejuit Majestatii Sale o trecere in revista a vizitelor. Vineri 15 noiembrie, Majestatea Sa Regele Mihai a participat la Casa NATO la o intâlnire in cadrul careia Majestatea Sa tinut o prelegere legata de integrarea României in Alianta Nord-Atlantica. Evenimentul a avut loc la doar câteva zile inaintea intalnirii la varf de la Praga. Marti 19 noiembrie, Majestatile Lor Regele Mihai si Regina Ana vor vizita la Bucuresti "Colegiul Noua Europa".
Moment de insemnatate deosebita in Istoria Romaniei, integrarea in NATO, se asociaza cu efortul continuu al Monarhiei Romane. Sa rememoram ultimile cuvinte rostite de Marele Rege Carol I, inaintea mortii sale petrecuta in noaptea de 9 spre 10 Octombrie 1914: "Primejdia nu poate veni decat din partea rusilor". Visul nostru, vechi de secole va deveni realitate la 22 Noiembrie 2002.
Cerem Parlamentului Romaniei ca ziua de 22 Noiembrie sa fie declarata Sarbatoare Nationala!
Sa ne ajute Dumnezeu !
Glorie Vesnica Pamantului Sfant si Patriei de Eroi, Romania !
Dr.Vasile V.Trif
Miscarea Monarhista Romana Regele si Patria
|
Dr.Vasile V.Trif 11/21/2002 |
Contact: |
|
|
