Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente
Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhiva 2025
Articole Arhiva 2024
Articole Arhiva 2023
Articole Arhiva 2022
Articole Arhiva 2021
Articole Arhiva 2020
Articole Arhiva 2019
Articole Arhiva 2018
Articole Arhiva 2017
Articole Arhiva 2016
Articole Arhiva 2015
Articole Arhiva 2014
Articole Arhiva 2013
Articole Arhiva 2012
Articole Arhiva 2011
Articole Arhiva 2010
Articole Arhiva 2009
Articole Arhiva 2008
Articole Arhiva 2007
Articole Arhiva 2006
Articole Arhiva 2005
Articole Arhiva 2004
Articole Arhiva 2003
Articole Arhiva 2002


Cuvântul bine temperat : "Croitoria Regală"

"Royal Tailor". Acesta este numele pe care l-am găsit pe internet când am căutat pe cineva, în cartier, care să-mi ajusteze niște confecții. Avusesem ani de zile, la curățătoria din colț, serviciul de "alterations", - așa se numesc în engleză micile ajustări - care se fac la curățatoriile din Ontario. Găsisem o coreeanca foarte pricepută, nevasta proprietarului, care-mi aranja totul conform dorințelor mele.

Anul trecut însă, perechea de coreeni și-a vândut afacerea altor coreeni. L-am întrebat pe noul proprietar dacă el face "alterations". Sigur, mi-a spus într-o engleză încâlcită, se ocupă soția. Am tot încercat s-o prind pe soția lui la curățătorie, dar n-am reușit. Când, însfârșit, am găsit-o, am întrebat-o dacă mi-ar putea adăuga niște buzunare la o fustă. N-a înțeles. I-am explicat prin semne, tot n-a înțeles. Cred că nu numai engleză nu știa, dar nici croitorie.
Neavând încotro, am recurs la sursa universală de informații, internetul, de unde am aflat că foarte aproape de mine se află "Royal Tailor", o croitorie de succes, stabilită ȋn regiune cu 30 de ani în urmă. M-am dus la adresa indicată urmând direcțiile date de GPS. Ajunsă la destinație, nici urmă de "Royal Taylor". Căutând prin jur, am zărit un afiș cu anunțul: "Royal Taylor e în spate, va rugăm să ocoliți clădirile".

Zis și făcut, am ocolit, am pătruns cu mașina într-o alee îngustă și oarecum dubioasă, am parcat și am văzut o ușă cam părăginită care ducea, printr-o scară, la un subsol. Spre mirarea mea, afișul "Royal Taylor" mi-a confirmat faptul că eram unde trebuia. Mi-a fost cam teamă să cobor, contrastul dintre numele "regal" și aspectul întrării m-a contrariat (ca să nu spun șocat). Ezitam, dar am auzit o voce venită de la subsol (probabil fusesem văzută printr-o oglindă) care mi-a spus: "aici e ce căutați, coborâți pe scară".

Am coborât -țînându-mă de pereți- (scara n-avea balustradă) și am intrat într-o încăpere imensă, plină cu scule de croitorie, mosoare de ață înșirate pe pereți, de toate culorile, rafturi cu stofe, câteva mașini de cusut, confecții de femei agățate de câteva lămpi bizare, toate colorate și strălucitoare, o imensă masă pe care se juca un băiețel încălțat, un mic televizor ascuns în spatele unor haine, unde rula într-o limbă ininteligibilă un film (am aflat apoi că era indian). Lângă masa uriașă era o mică etajeră pe care o femeiușcă grăsuță, însărcinată, zâmbitoare și tăcută (ulterior am constatat că nu prea știa engleză), călca ceva cu un fier de călcat al cărui fir electric trecea prin perete, pierzându-se în necunoscut.

M-a întâmpinat un indian mai în vârstă. L-am întrebat dacă mă poate ajuta și i-am arătat ce doream. Sigur, facem orice, mi-a răspus entuziasmat! A măsurat, a pus niște ace de siguranță ca semn și mi-a spus să revin a doua zi ca să iau marfa. La plecare mi-a strâns mâna și mi-a urat "Dumnezeu să vă ajute".
Când m-am întors ca să-mi recuperez hainele, am găsit acolo o mare înghesuială de clienți, de toate vârstele și naționalitățile: bărbați cu pantaloni de nuntă pentru scurtat sau lărgit, cucoane cu rochii sclipitoare și colorate de ajustat, copii cu uniforme prea largi, etc. Am fost invitată să iau loc. Scaunul pe care m-am așezat, deși instabil, nu s-a dărâmat. Pe celălalt scaun, tot jerpelit, (erau doar două) aștepta un domn foarte bine, cu accent britanic, care venise cu un balonzaid nou la care voia să adauge un cordon. Așteptându-mi rândul, am putut observa mai atent încăperea, pe care, oricât de îndelungat aș fi privit-o, tot n-aș fi reușit să observ toate obiectele din ea.

N-aș putea spune că mi-a displăcut dezordinea generală în care se afla atelierul, dar contrastul cu ordinea canadiană - de obicei "regală" - mi s-a părut cam mare.
Când mi-a venit rândul, mi s-a dat ce aveam de luat, am verificat și totul era perfect. Am plătit și, înainte de a pleca, l-am întrebat pe croitor de ce a ales numele "Royal Tailor", gândindu-mă - fără să-i spun- că aspectul atelierului nu mi s-a părut chiar "regal".
Mi-a răspuns cu o totală și senină candoare: "Păi cum altfel l-aș fi putut numi dacă pe mine mă cheamă Roy?"







Veronica Pavel Lerner    11/27/2019


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian