Catrene coraligene
Odraslă pisăloagă
Cu rugile-i, véchile,
Le-a umflat urechile.
Dacă nici cu noile
Nu-și mai prind nevoile.
Scrisoare de la părinți către fiul migrant
Multe puncte-mpânzesc blancul,
Îi bat șaua-n lung și-n lat,
Poate le-o veni mandat,
C-au ajuns să-mpuște francul.
Iminență cenușie
Cum stăteau cu toți în iurtă,
A ieșit ca împușcat.
Să fi-avut vreo bombă-n burtă?
Sub drapel să-l fi chemat?
Om prob
Cât au stat – o zi de vară –
A rostit o vorbă,-apoi.
Când văzu c-a dat în bară,
Și-a luat vorba-napoi. .
Timpuri noi, probleme vechi
Ai de pus, la vreme nouă,
La ghișeu o întrebare?
N-o pui într-o oră, două.
Te-narmează cu răbdare.
Capitalist de tinichea
Cu contracte de la stat,
Avantaje frumușele,
Într-atât s-a îngrășat,
De nu-și mai încape-n piele.
Nu te faci de rușine
Circumstanța când exigă,
Bei, Grigore,-ntreg ulciorul,
Ba mănânci și-o mămăligă
Dac’-o iei cu-ncetișorul.
Spinos și mincinos
Nu că n-a luat aminte
Să-și iubească-aproapele,
Dar se zice că și minte
De încheagă apele.
Gură spartă
Mulți trecură și mulți vrură
Ca să-i deie lovitura.
N-ai cu ce-i închide gura:
Are-o gură cât o șură.
Păzea!
Flux verbal – nu i-l deochi-i,
Ironia lui, sulfura.
Mai curând ți-a-nchis el ochii,
Decât tu lui, frate, gura.
Eu îmi cânt și eu îmi joc
Unul – că să pun pitacul,
Altul – că să joc colacul...
Dar ce mai încolo,-ncoace?
Asta-i muzica ce-mi place!
Vinul sare, limba moare
Fierbe mustul în pahare,
Veseli toți la masa mare,
Dar de-atâta băutură
Li se-neacă limba-n gură.
Complice fără voia sa
A văzut, de drept, hoția,
Însă nu s-a răsuflat.
Hoțu-nfundă pușcăria,
Dar și lui i s-a-nfundat.
Înmărmurire
Auzind de viitură,
S-a suit în pod la șură,
Dar, când a văzut cum vine,
I-a-nghețat sângele-n vine.
Cedare
Au fost câteva momente
Când punea-n mișcare capul,
Dar, cum n-avea argumente,
Trebui să-nghită hapul.
Incompatibilități
E la greu și la nevoie,
Doar că șeful nu-l înghite.
El, iar, tot nu-i intră-n voie
Și-au ajuns azi la cuțite.
După o noapte de muncă
Numai gerul stă, ne-nfrântul.
Înspre zori, la cântători,
Urmă nu-i de urători:
Parcă i-a-nghițit pământul.
Cât ai zice pește
Păhăruțul ca un pui,
Ce-o fi fost pe buza lui?
Parcă s-a lipit de gură:
L-a ras dintr-o-nghițitură.
La examenul de matematici
Curbe, drepte și patrate,
Radical și integral,
Mergeau toate ca pe roate,
Doar că s-a-necat la mal.
Pe muchie de ... brici
El un șfichi, ea o scânteie.
Când pornește-n cercuri spuma,
Nu mai știe cum s-o deie,
Căci se cam îngroașă gluma.
Obraznicul mănâncă praznicul
Impostor urcat pe scenă,
De cum s-a văzut pe cal,
Nu mai are nicio jenă:
S-a-nnădit la cașcaval.
Orbit de albul herminei
Coala albă-i o hermină.
Înțelesu-i-am hâtria:
Ca să poată s-o rețină,
Prinde-a înnegri hârtia.
Neavând ce face
N-aveau noduri nici a face,
Nici, firește, a desface
Ori să steie la o ciorbă
Și s-au înnodat la vorbă.
Nu ține la supărare
Dragu-mi-i bădița tare
Că nu-i rău la supărare:
La o scuză, minima,
I se-ntoarce inima.
Una cați, alta găsești
A întors casa pe dos
Ca să prindă-un țârâiac.
Nu l-a prins, da-i bucuros
C-a găsit un sfârâiac.
La serviciu
Doi băieți comme ci, comme ça
Își pierd timpul cam așa:
-Da ce faci acolo, Gleb?
-Întreabă-mă să te-ntreb.
El te vinde și tot el te cumpără
Când se supără, te vinde
Și te cumpără, ciracul,
Când aleanul îl cuprinde.
Ce să-i faci? L-a-nțărcat dracul!
Face dintr-însul ce vrea
Întrucât îi e dator,
Nici nu stă să pregete.
Nu că-l ia peste picior,
L-învârte pe degete.
În jurul șefului
Fincă a-nvățat prea bine
Să se-nvârtă-n jurul lui,
Leafă are bună cine
Ca și a lingăului?
Ergo, bibamus?
A băut zile de-a rândul
La vreo patru-cinci balerci.
Și-a băut chiar și comândul,
Da el: „Pagubă-n ciuperci!”
Buburuza și lipitorile
Încă de la vodă Cuza
Umblă cu jalba-n proțap.
Nu pricepe, buburuza,
Că-și aprinde paie-n cap.
Amețitor, urcușul
Râvna lui n-are hotare,
Deși-alunecă pe pantă,
Și nu simte,-n graba mare,
Cum rămâne,-ncet, pe jantă.
Un drept arogat
Geaba-l trimitea rumânul
Pe la mama mă-sii matca.
Cum să-l „libereze” spânul
Și să nu ieie cu hapca?
Lupul cu pricina la parastasul iezilor
După un discurs socratic,
I se bat lupii la gură.
Ar pofti și-o udătură,
D’aia stă ca pe jăratic.
Riscurile jocului
Gaj își pune acaretul,
Copleșit de-un prim noroc.
Un’ să mai priceapă, bietul,
Că își pune capu-n joc?!
Joaca lui de-a Hiroshima
Cap de bou se joacă iară
Cu cutia nucleară.
Nu-nțelege, dobitocul,
Că se joacă,-n fond, cu focul.
Na-na-na-na-na, că-ncetinește
Moșu-nvârte-o fată-n joc.
Ea: - Mai ai cărbuni pe foc?
Fetei, el, cu vicleșug:
-Că doar nu am tras la jug!
Noroc să ai
A umblat și l-a găsit,
Omul sincer și cinstit
Numai bun de păcălit
Și gâscă de jumulit.
A pățit ca Irimia
Un biban trăia în lac.
Lacul îi părea strâmtuț.
I-a venit poftei de hac:
A sărit din lac în puț.
Aparențele înșală
Inima cerca a-ți frânge,
Cum plângea ca un copil.
Păreau lacrime de sânge,
Dar erau … de crocodil.
Stau vecinele la lafuri
Pe-o laviță la Săpânța
Două babe-și cern sămânța.
Nu vorbesc de epitafuri,
Ci taie frunză și lafuri.
Nodul gordian
O sucesc pe două fețe:
Ba că-i laie, ba-i bălaie,
Dar degeaba-s precupețe:
Nici bălaie și nici laie!
În largul său
Unui alpinist – din ou –
Strâmt îi este pe-un țiclău.
Un poet e-n largul său –
Când e singur - și-n … cavou.
Culanță improvizată
Nu poți buhul să i-l spargi
De larghețea duhului,
Doar că dă cu mâneci largi
Când nu dă din ce-i a lui.
Din lată în și mai lată
Au decis, făcând-o lată,
S-o lase pe altă dată,
Numai că și astă dată
Au făcut-o de tot lată.
Discrepanță
Își dau ghes pe apucate
Și spun vorbe mari și late,
Însă, când să execute,
Toți sunt muți și toate-s mute.
Nu știm urma ce-o alege?
Îi tot da și da cu gura,
Refuzându-i sfaturile,
Până i-a făcut figura.
Acum bate laturile.
În durerea lui
N-avea obiceiul ca să
Se destăinuie oricui.
Nu-i erau toți boii-acasă
Și-l lăsară-n boii lui.
Mama către fiica răvășită
Încă nu se știe cine
I-o zâmbi norocului.
Poate că așa-i mai bine.
Lasă-l, mamei, focului!
Cu limbă de moarte
Vodă, părăsindu-și nava,
A lăsat cu jurământ:
- Așezați-mi țara, brava,
Și-mi păziți pământul sfânt.
Singur cuc la bătrânețe
S-a scurs apa din uluc
Și rămas-a singur cuc.
Cum nu are nicio chioară,
A ajuns la apă chiară.
Puișorul bunicilor
Mama –n țara cu petunii,
Puiul crește-n pas cu bunii.
Borșul când nu-i place tâcăi,
Stă lăstun pe capul mâcăi.
Lauda de sine
El însuși laude-și aduce
Că-și onorează creditorii,
Că nu sunt crize să-l hurduce…
I-or fi murit lăudătorii.
Încolțește coltele răzbunării
Spre-a toci tăișul dramei,
Capra, învârtind mazdracul:
- Nu mai plânge, dragul mamei.
Lasă că-i găsim noi leacul!
Unui ministru al justiției
Când și-a pus inteligența
Ca să apere hoția,
Să ne ierte excelența,
Dar și-a mâncat lefteria.
Sfetnici de nădejde
Se-ntindeau ciupercă vie
Damele de companíe,
Încât îi șoptiră fungii
Să-și strângă băierele pungii.
Străfulgerare
S-a trezit c-așa, nebună,
Trece viața de holtei
Și-a decis împușcă-n lună
Să mai lege două-n trei.
Abuz în serviciu
Să semneze – se îndoaie:
Trece pragul – la pârnaie.
Are Chira socoteală:
Unde-i lege nu-i tocmeală.
La parastasul lupoiului
Prima oară pus șoșoiul
Ca să joace tontoroiul.
Cade beat ca un purcel.
Poți să tai lemne pe el.
Dar nu s-a pierdut cu firea
Cum pierdea ban după ban,
A intrat de tot la apă.
S-a prins serios de sapă
Și-acum iese la liman.
Expediate pe 18.02.2019.
|
Nicolae Mătcas 2/18/2019 |
Contact: |
|
|
