Calatorii in trecut : Cula din Siacu
Satul Şiacu aparţine comunei Slivileşti, judeţul Gorj. Localitatea se află mai departe de râul Motru, de care o despart două dealuri.
Pe versantul estic al dealului Şiacu se înalţă cula, care are la prima vedere caracterul pronunţat de turn, îndeplinind perfect funcţiunile de veghe, semnalizare şi refugiu pentru o singură familie.
De-a lungul timpului, cula a purtat mai multe nume: Cioabă-Chintescu sau Grecescu.
Între anii 1818-1819, Răducan Cioabă din Slivileşti a început construcţia clădirii, rămasă însă neterminată datorită decesului proprietarului. Soţia lui Cioabă, Joiţa, se recăsătoreşte cu boierul craiovean Marin Chintescu, care finalizează lucrarea în anul 1823.
Fiica familiei Chintescu, Stanca, s-a măritat cu boierul Grecescu din Turnu Severin, avănd o fiică, Maria, căsătorită Bălteanu. Ultima proprietară, Aristiţa, a avut trei soţi, ultimul făcând parte din familia Cartianu.
Cula a fost naţionalizată prin decretul nr. 111 din 27 martie 1951, trecând îm patrimoniul Sfatului Popular din comuna Slivileşti. După naţionalizare, clădirea a fost folosită ca depozit până în anul 1964.
În anul 1955, prin H.C.M. nr 1160, cula din Şiacu a fost declarată monument istoric.
Interesante au fost şi transformările prin care a trecut această construcţie de-a lungul timpului.
După a doua jumătate a secolului XIX, continuate şi la începutul secolului XX, s-au adăugat diverse camere de locuit şi două scări exterioare, clădirea având o altă formă, aşa cum o vedem într-o fotografie de epocă din anii 1930.
Arhitectul Iancu Atanasescu, în proiectul de restaurare, pus în practică prin lucrările de intervenţie din 1964-1967, a eliminat adăugirile, aducând clădirea aproape de forma iniţială.
Cula este construită din ziduri groase de 80-85 cm.
Tavanele sunt drepte, şarpanta era de lemn, iar învelitoarea de şindrilă.
Clădirea are trei nivele, cu un beci cu ferestre înguste.
Cele două etaje au câte o cameră de locuit, iar la ultimul etaj întâlnim pridvorul cu patru coloane rotunde de zidărie, cu trei travee cu arcuri trilobate, iar pe laturi cu căte o travee.
Decoraţia exterioară constă din panouri mari dreptunghiulare, căte una de fiecare latură la nivelul etajului 1, şi din mici panouri pătrate ce decorează parapetul cerdacului, câte două de fiecare arcadă.
Începând cu anul 1967, cula a adăpostit muzeul etnografic al comunei Slivileşti, însă după 1989, a fost lăsată în părăsire şi supusă degradărilor accentuate de lipsa unui acoperiş adecvat şi a fisurilor apărute după cutremurul din 1977.
Rândurile de mai sus se doresc un semnal de alarmă: dacă nu se vor lua măsuri urgente de intervenţie, soarta acestui monument s-ar putea să fie pecetluită.
Sper să se găsească resurse financiare pentru a salva de la dispariţie acest monument istoric pe nedrept vitregit.
|
rubică de Alin Saidac 8/20/2018 |
Contact: |
|
|
