De Florii, ce dar mi-a facut visul !
Se făcea că mă prinsese vreme rea în chiar mijlocul capitale, pe Magheru...
M-am pomenit pe trotuarul din chiar faţa teatrului Nottara debusolat de imaginea marelui bulevar acoperit de ceaţa deasă din care greu distingeam firele de troleibuz căzute, peste care treceau oameni înfriguraţi şi dezorientaţi.
Dintre imaginile tulburi s-a ivit iubirea mea, - mama şi mamaia Ani -, care a ieşit din negură spre lumina de pe trotuarul pe care apăruse şi fratele Petruş, îmbrăcat într-o scurtă Alain Delaun, care o vede şi se duce la ea cu braţele larg deschise. O îmbrăţişează strâns-strâns dar Ani îl împinge uşor fiindcă din spatele ei venea chiar fratele Ricu,(cu imagine incertă), apoi toţi trei se îndreaptară spre mine care îi priveam cu emoţie tremurăndă.
În spatele meu erau umbra fratelui Tiberiu iar imediat la umăr i-am simţit respiraţia lui Florin, care-mi spuse: „Vin la noi,- la masă -, de Ziua Mea”...
...Floriile din 2018 s-au preschimbat într-o cohortă de lacrimi...
|
Traian Badulescu 4/1/2018 |
Contact: |
|
|
