Edgar, pe care l-am luat în picioare
Edgar, pe care l-am luat în picioare
când ne cresteau aripi ,
desenează pe tălpi drumuri si locuri abia descoperite sau familiarizate cu du-te-vino al nostru, de când si tăcând.
De unele s-a plictisit cum de-o ploaie sâcâitoare, ca primăvara aceasta, de altele s-a legat într-atât, încât pe fire nevăzute sau curele de iarbă, pe colonade si-ar da întreagă agoniseala.
Mai sare în câte-un tren, în câte-un avion, se sterg urmele, dar e un fel de a zice.
Aripile.
Edgar, pe care l-am luat în picioare,
cel mai adesea despre ele aminteste, cu limba lui de pământ, si-ar da sufletul.
Visată de viu
Femeia care-mi controla inima si-mi spunea să trag adânc aer în piept a murit la un atac de cord.
E rândul aceleia din care-ti vorbesc, pulsând în nestire, să tragă tacticos cu urechea la ceea ce întâmplarea face din tine femeia pe care-am visat-o de viu.
|
Virgil Dumitrescu 5/22/2015 |
Contact: |
|
|
