Norul
Pe stâncă este un loc unde-ai putea sta
să cioplesti forma norului ce trece peste tine;
te-acoperă cu palma în scobitura stâncii
să nu te orbească flacăra din mijlocul său.
Cu vălul pe fată cobori între cei din vale,
îl ridici să-ti citească literele gravate pe chip,
te-acoperi si faci drumul înapoi spre stâncă:
norul te-asteaptă să-ti aprindă vălul pe fată.
Oaspete
Făina în oală sporeste
si untdelemnul în urcior,
desi trei turte din ea se fac
si cu untdelemn se ung.
Suflarea retrasă din copil
revine ca ploaia pe pământ,
când oaspetele de trei ori
si-a întins mantaua peste el.
Mama îsi primeste fiul
din nou la sânul ei,
cuvântul a întors cuvântul
pe buze, în scâncetul subtire.
O zi
Pe-o parte a muntelui,
în plină amiază,
un stâlp de fum;
pe cealaltă,
în miezul noptii,
un stâlp de foc.
Ca să ajungi pe vârf,
printre cei doi stâlpi,
patruzeci de ani îti trebuie
si-o zi.
Adică: distantă între ei
nu mai este.
Am trecut
Am trecut printre cele două părti ale apei
si nu le-am lăsat să le măture vântul;
am trecut prin zidul întreit al cetătii,
lăsând de o parte si alta încăperile slujbasilor;
am trecut prin frageda carne a vitelului,
si părtile două le-am ferit de hulpavele păsări;
am trecut si prin mijlocul vântului de aramă,
dar să-l despart în două nu am putut,
doar eu despărtit, cu piatra în brate,
alerg, ca unul, sub aripa sa de aramă.
Râul de sub casă
Cu sfoara în mână, bătrânul
măsoară peretii locuintei
pe care mi-o lasă mostenire.
De sub pragul ei izvorăste un râu.
La măsurarea zidului de la răsărit,
mă trece prin apă până la glezne;
la cel de la miazănoapte,
mă trece prin apă până la genunchi;
la cel de la apus,
mă trece prin apă până la piept;
la cel de la miazăzi,
prin apă trebuie să înot.
Valul mă poartă în locuintă,
ca si cum sfoara de măsurat
m-ar trage înăuntru.
Sfoara de in s-a-nfăsurat pe mine,
îmi ia măsurile, prin apă,
astfel mi se dă partea.
|
Dumitru Velea 3/12/2015 |
Contact: |
|
|
