Covor de vers
O amică nu chiar mică
M-a chemat la o adică
Să mă-ntrebe de-i trimit
Ce versuri am ticluit
Cu ardoare si sudoare
Despre to ce văd sub soare.
Eu cadouri am făcut
Dar un sfant n-am priceput
Că prezenturi de tot fac
Cad, bancrupt, din put în lac
De-aia, pe sleau i-am cerut
Plata la versul cerut.
Ea mi-a zis că-i la strâmtoare
Fiindc-a cumpărat covoare
S-aibă ce călca-n picioare;
Eu nu m-am lăsat, ce-i drept,
Zicând că versu-i concept
Si e bun pentru - ntelept
De aici, ce tura-vura,
Aprigi ne-am luat cu gura,
Ea zicând că-s mercantil
Iar eu, răspunzând abil,
Că ea, de la două poaste,
Că-i hapsână, se cunoaste.
N-o lungesc că-mi stă în cap
Din izvor de gând s-adap,
Un covor de vers să tes
Unui client mai ales
Ce, de calcă pe cuvinte,
Stie că-i ajung la minte.
|
Laurian Taler 2/26/2015 |
Contact: |
|
|
