Interferentze : Despre “zoomers”
Expresia de “zoomers” provine de la cunoscutul “baby-boomers”, denumire sub care sunt cunoscuti copiii născuti după al doilea razboi mondial. Explozia de nasteri care a fost după anii 1950 a făcut ca această generatie să fie cunoscută nu numai pentru numărul ei mare, dar si pentru anumite caracteristici specifice ei. Cei din generatia “boomers”-ilor au acuma peste 50 de ani. Cei cu zece ani mai tineri au fost denumiti “zoomers” si, fiind generatia de la care societatea de consum asteaptă investitii economice, există o tendintză de a li se acorda o atentie specială. Printre altele a fost înfiintzată si o revistă dedicată lor, “Zoomers Magazine”, iar mai recent, la postul meu de radio, o jurnalistă dă zilnic “tips for living well”, adică “sfaturi pentru a trăi (mai) bine”. Lectura sfaturilor durează cam două minute si le auzi chiar dacă nu esti interesat, ele fiind intercalate între piesele de muzică clasică. Dar, ca să fim sinceri, de ce n-ai fi interesat?
Asa că, vreau nu vreau, urechea mea aude si capul meu înregistrează tot felul de sfaturi utile. Multe dintre ele sunt luate de pe Internet (cum altfel să se documenteze jurnalista?), unele sunt, probabil, rezultate din propria ei experientză, desi, dacă ar fi asa, ar exista riscul ca cineva să aplice sfatul si, nereusind să “traiască bine”, asa cum promite jurnalista, să dea în judecata emisiunea si să obtină, cu ajutorul unui avocat bun (care ar încasa jumatate din banii câstigati), o imensă sumă de bani ca despăgubire pentru “necazurile” produse.
Am auzit în ultima vreme sfaturi în cele mai diverse domenii: medicină, alimentatie, higienă bucală, îmbrăcăminte, educatie, grădinărit si multe altele. Domeniul de explorare a sugestiilor de a trăi (mai) bine este infinit. Iar jurnalista face eforturi evidente în a folosi o mare diversitate de sfaturi, pentru a trezi interesul ascultătorilor.
Uneori mă întreb dacă aceste sfaturi sunt pentru oameni maturi sau pentru naivii “Gâgă” ai societătii canadiene, pentru că unele aproape că sfidează evidentza. Am aflat, de exemplu, cât de binefăcătoare este “nostalgia” pentru bunăstarea oamenilor trecuti de 40 de ani. Studile stiintifice arată că în creierul celor care obisnuiesc să-si aducă aminte cu placere de evenimente din trecut sunt secretate niste substantze chimice care au un important si imediat efect stimulator asupra psihicului persoanei în cauză. Sau, altădată, am aflat despre efectul terapeutic al înjurăturilor. Tot niste studii stiintifice, făcute la o universitate din Statele Unite, au arătat că un grup de tineri care a fost obligat să tzină mâinile în apă la zero grade si căruia i s-a permis să înjure cu voce tare a rezistat mai mult timp la aceasta încercare decât un alt grup supus acelorasi conditii, dar căruia i s-au interzis orice expresii verbale.
Concluziile stiintzifice au arătat că în momentul înjurăturilor se produc niste legături între neuronii unei anumite părti a creierului, diferită de o altă sectiune a creierului, destinată “expresiilor bune”. Legătura dintre acei neuroni ar mări, pare-se, rezistentza omului la factorii de stress fizic sau psihic.
Aceste sfaturi date zilnic, cum spuneam, relevă, zic eu, de bunul simtz si, până la a le fi auzit la radio, mi le închipuisem a fi fost cunoscute de toata lumea. Dar se pare că părerea mea despre oameni e diferită de cea a mass mediei canadiene care crede că oamenii trebuie informati despre rezultatele tuturor acestor foarte variate studii, de a căror utilitate chiar mă si întrebam în ultima vreme, pâna a nu fi apărut sfaturile zilnice destinate “zoomers-ilor” care să-mi dovedeasca atât de clar si fără echivoc indispensabilitatea lor.
Am lăsat pentru sfârsit unul dintre sfaturile cele mai neasteptate pe care le-am putut auzi: am aflat că un bun stimulator al fiintzei omenesti si o excelentă sursă de bună dispozitie o are utilizarea intensivă a listelor. Iată deci că listele (metodă la care eu facusem apel de multi ani pentru cumpărături) sunt la baza unor inestimabile beneficii, atât pentru corp cât si pentru moral. Niste importante studii (aproape nimic din ce se declară la radio nu e fără un studiu stiintzific la bază!) au arătat că întocmirea listelor motiveaza oamenii. Si nu numai. Pentru ca o lista să aduca un maximum de beneficii, pe ea trebuie neaparat bifate articolele sau activitătile pe măsură ce ele sunt consumate, bifarea constituind “feed-back-ul” pozitiv de care fiecare dintre noi are nevoie în viatza de zi cu zi. Despre listă ca ajutor al memoriei nu s-a mentionat, s-a vorbit exclusiv despre rolul întocmirii, consultării si bifării listei ca excelente metode pentru ridicarea tonusului moral.
Nu intentionez să-mi imaginez ce alte “secrete pentru a trăi bine” voi mai auzi la radio, pentru că nu stiu dacă există studii despre tot ce face omul de dimineatza până seara, desi sunt constientă ca pot exista asemenea studii. Ceea ce stiu cu sigurantză este că un studiu referitor la efectul binefăcător al lecturii unui articol simpatic dintr-o publicatie canadiană în limba româna, să spunem, “Observatorul”, nu s-a făcut încă. N-ar fi rău să căutăm o universitate nord americană să-l facă!
Toronto / aug 2012
|
Veronica Pavel Lerner 8/20/2012 |
Contact: |
|
|
