Sfintii 40 de mucenici
Sfintii 40 de Mucenici au trait in vremea imparatului Licinius (308-324), mare prigonitor al crestinilor. Sfintii 40 de Mucenici erau soldati crestini si faceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Acestia nu erau doar romani de origine, ci si greci, amestecati cu armeni.
In cultura populara, ziua Sfintilor 40 de Mucenici, marca inceputul noului an agricol si mucenicii erau considerati drept spirite ale mosilor si stramosilor carora, la 9 martie, li se facea pomana. In aceasta zi, se gatesc "mucenicii", 40 la numar, "macenicii", "sfintii", sau "sfintisorii", adica niste colacei in forma cifrei 8, care sunt unsi cu miere si tavaliti prin nuca uscata. In Moldova, sfintii se fac din aluat de cozonac si se coc la cuptor. In Dobrogea, se pastreaza aceeasi forma, doar ca sunt mici si se fierb in apa cu zahar, cu nuca si scortisoara, care simbolizeaza lacul unde au fost aruncati Sfintii Mucenici.
Pe 9 martie, la sate, exista inca obiceiul de a se trece la curatenia gospodariei, dandu-se foc gunoaielor stranse numai cu carbuni adusi din casa, pentru a aduce caldura din casa si afara. Focurile erau intretinute cu paie vechi, plante uscate, gunoi de grajd si alte ramasite care simbolizau arderea rituala a iernii si purificarea in vederea intampinarii noului an agrar. Feciorii sareau peste focuri, lasand ca straiele sa le fie patrunse de fum.
In credinta populara in ziua mucenicilor se incheie zilele babelor, zilele capricioase ale ingemanarii iernii cu primavara, lasand loc zilelor mosilor, zile mai calde si mai calme. De aceea, in aceasta zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pamantului cu bate sau maiuri, rostind descantece, pentru ca sa iasa caldura din pamant si sa
|
Sabin Popescu 3/9/2012 |
Contact: |
|
|
