Asteaptă să vină octombrie
Asteaptă să vină octombrie.
Asteaptă să treacă
Tulburea fugă de moarte
Ascunsă în rut,
Neroada furie a cresterii
Si coacerea oarbă.
Asteaptă până creanga
Se leapădă de fructe
Si fiara îsi uită
Puiul crescut.
Rămâi în cer
Până când ziua
Are curajul să se umilească,
Punându-se cu noaptea
Spate-n spate
Să vadă cine-i mai înalt
Si noaptea gingasă se-apleacă
Spre a părea
Egale si surori.
Nu te-apropia
Până te cheamă
Sânge stângaci
Ca să cobori.
Tu vino numai când răsare
Înlăcrimatul soare de octombrie
Din oul văruit cu nouri,
Clocit în calde vesnicii,
Pândeste cumpăna din care
Se lasă-n jos cuminte -
Atunci
Poți, chip de om purtând,
Să vii!
|
de Ana Blandiana 10/4/2011 |
Contact: |
|
|
