O nouă antologie poetică: Deasupra orașului este cerul
Antologie lirică. Coordonator:HORIA GÂRBEA Apahida-Cluj, Editura Neuma, 2023
În „Cuvânt de întâmpinare. A cincea ediție”, președintele filialei București-Poezie a Uniunii Scriitorilor din România, coordonatorul lucrării, amintește titlurile celor patru antologii anterioare: Ce stradă e asta?, 2017, București - dincolo de timp, 2018, Noaptea statuile întineresc, 2019 și Orașul. Amintire și uitare, 2021, cum se vede cu o întrerupere cauzată de pandemie, în anul 2020 și numără 65 de poeți, membri ai filialei, care colaborează la noua antologie.Sunt menționați susținătorii apariției cărții, directorul Casei de Cultură „I.L.Caragiale” din Ploiești, poetul Marian Dragomir, și directoarea Asociației Culturale Neuma, poeta și editoarea Andrea H.Hedeș. Editoarea remarcă drept fapte culturale semnificative antologiile apărute și urează mult succes tuturor autorilor incluși în această lucrare. Participant la toate antologiile menționate, doresc să evidențiez, între toate cele șase filiale bucureștene, perspectivele, efortul și materializarea ideilor coordonatorului, care a reușit să ridice actul poetic deasupra numeroaselor încercări, culegeri și dicționare literare care apar într-o vastă, aproape nesfârșită lume literară și culturală, împestrițată de talente și veleități. Dintre versurile publicate,câte o singură poezie de fiecare autor, voi reproduce câteva, care dau culoare și individualizează antologia. „Deasupra cerul clocotește/ precum sângele în taurul proaspăt răpus/ de un tril de rândunele.” (Mihaela Aionesei). „Deasupra orașului, o ureche imensă/ Ascultă zi și noapte. / Chiar șoaptele din case le aude/ Și oamenii îngropați între mobile/ Tăcuți privesc prin ferestre/ Cum se rotesc păsări” (George Arion).„Nu! Mi-a răspuns Dumnezeu-/ Creatorul, tot în gând:/ Oamenilor le trebuie/ din când în când,/ Câte o lecție, să-și amintească/ Ai cui fii naturali sunt,/ Că se trag din viță domnească...” (Elena Armenescu). „De-atâta ruginire mă sfârâie în ploaie/ Visările nebune cărând la bloc păduri;/ Mi-atârnă-n geamuri șerpii cu luciuri de săcuri/ Când iar se face ziuă pe șine de tramvaie...” (Lazăr Avram). „Aud nemărginirea cum sună,/ caleștile nopții șuierând pe sub lună,/ orașul cu ochi de copil cum adună/ respirația străzii-ntr-o lacrimă vie” (Vilia Banța). „Nu vei ști, nu vei ști/ decât atunci/ când vei păși,/ așa, ca mine,/ pe cioburi de oglindă,/ pe drumul/ ostenit al viului flămând/ în care noaptea lumii sapă...” (Evelyne Maria Croitoru). „plâng în casă/ și revin la amintirea trupului/ dar voi ajunge la tine/ și vei vedea/ pământul valorează cât toate lumile/ în care ți-ai pierdut visele” (Marian Dragomir). „cerul stă deasupra orașului ca o umbrelă pentru vise,/ unde nu încap două răsărituri - / doar dimineața tulburată de fumul/ din nările trecătorilor pe biciclete roșii.” (Constantin Marafet). „Nu vă mirați, Orfeu cel viu/ Colindă străzile triste și pustii/ Ale orașului unui singur poet,/ În toată plinătatea ființei sale nesfârșite...” (Nicoleta Milea). „orașul nu prea știe cu ce se ocupă cerul/ și e mereu curios/ cerul privește cu îngăduință/ forfota orașului, gâlceava celor ce/ construiesc un turn din zi în zi mai înalt” (Victoria Milescu). „tu nu mai vezi, fata mea, unde e cerul din oraș/ l-ai tot ascuns în geamantane ani de zile dar el,/ cerul a rămas acasă/ refuzând să te urmeze...” (Maria Postu). „(chiar dacă-ți mai ies coșarii în drum),/ cu bâlciuri de carte sărmane,/ unde poeții încă mimează misterul.../ Prin el, Neica Nimeni apasă butoane,/ urlă-n deșert telefoane,/ iar pe ecrane scrie: „Zonă fără acoperire!”// Deasupra orașului este cerul...” (Passionaria Stoicescu). Mai sunt mulți poeți, unii cu vechime, alții primiți de curând în filială, care onorează paginile antologiei, între care Constantin Abăluță, Daniel Bănulescu, Dumitru Ion Dincă, Simona-Grazia Dima, Vasile Poenaru, Stoian G.Bogdan, Liviu Ioan Stoiciu, Varujan Vosganian și coordonatorul cărții, Horia Gârbea. Lansarea antologiei a avut loc de curând, în luna februarie, la sediul Uniunii Scriitorilor din România, prilej de cunoaștere reciprocă și de socializare, această filială fiind cea care reușește să-i adune pe autori și în paginile unor cărți, ceea ce a devenit deja o tradiție, iar ultima, dar nu cea din urmă antologie, a fost apreciată de mai multe voci ca fiind cea mai reușită din punct de vedere artistic.
Corneliu Vasile
Ca anexă, poezia subsemnatului din această antologie:
Corneliu Vasile
Perspective
Este adevărat că el știe dacă a doua zi Va fi soare sau ploaie, el știe de ce Zăpezile de altădată s-au dus Într-o direcție nevăzută și necunoscută , Vede în înalt vreo doi norișori nevinovați Și zice: adăpostiți-vă, vine furtuna , Aude cucul în nucii bătrâni de povară Sau ciocănitoarea în salcâmii desfrunziți Și știe ce o să fie peste o săptămână. De mirare cum ghicește oriunde s-ar afla Chiar dacă cerul e dincolo de zgârie-nori Ce o să se întâmple, pace, război Recolte sau secetă, viață sau boală Prezicerile au tot mai mulți ascultători Care cred că atâta vreme cât soarele Strălucește ziua, iar noaptea luna și stelele Cât roua se așterne pe iarba oricât de puțină Cât păsările negociază între cer și pământ, Nu contează: berzele din vârful stâlpilor De telegraf, porumbeii și ciorile din Cișmigiu Pescărușii gălăgioși de pe Dâmbovița Sau coțofanele bine codate și frumos pictate În negru lucios și alb orbitor Toate desenând arabescuri pe fondul bleu-gri, Câtă vreme fetele și femeile se (pre)gătesc Pentru a plăcea ochilor însetați de frumos Câtă vreme înțelepții găsesc Calea spre fericire și contopire Oferind-o gratis celor mai tineri Câtă vreme lucrurile curg firesc Ca apele de munte găsindu-și matca Spre râuri, fluvii, mări și oceane Care oglindesc în apele limpezi Norii, ninsoarea, ploile, aștrii, Câtă vreme sunt toate acestea E ușor să prevezi îmbogățirea lumii Sub toate culorile pe care le luminează seninul. Ajungem până la urmă să știm.
|
Corneliu Vasile 3/16/2023 |
Contact: |
|