Scheciuri a la Nea Mărin- in memoriam Amza Pelea
La târg
Mă, fraților, bine-a zâs cine-a zâs, să nu te potrivești muierii. Poale lungi și minte scurtă, ce mai! Păi da, că Veta mea, nici una, nici două zâce,:
- Du-te, Mărine, la târg să vinz curcanu, să-l vinz! Cu ce iai pe el, cu ce-om mai avea pe-aci, om face de-un porc!
Bă, și cum vă spusăi, era-ntr-o zî de joi și hop! și io cu curcanu la rată. Îl băgai io bine, da vez , el dădea cu ciocu-n paporniță, vrea să ia aer adică. Îl tufli cum putui mai bine și trecui de control.Trecui... Vigilent șoferu, da cu mine nu-i mearsă. Băgai curcanu la picioare și tăcui mâlc. Și bag samă de la o vreme l-ajunsă și pe el obosala și să liniști. Ba ațipi și io niscai.
Cum-necum, ajunsărăm la târg. Lume, să dai cu acu-n sus și cădea-n cap de om, nu altceva. Că doar mai fusăi io la târg, da vez, nun prag de sârbători.
Mare bătaie de cap, fraților! Nevestii i-e ușor să dea comandă: du-te! Că i-am și zâs az primăvară să luăm un porc de țâță să-l creștem noi și să ni-l tăiem ca oamenii, da nu... A făcut ea socoteala și-a ajuns la concluzia că e mai mare cheltuială să țâi porc decât să-l cumperi de gata. O fi, da ea unde e acuma? Că mă învârtesc ca o curcă beată, de uitai și de ce veni. Noroc cu curcanu, că dă cu ciocu. Mă uitai io la prețuri ca să știu cât să cer, da mi să păru cam puțân. .Ăia o fi având alte socoteli, îmi zâc, da mie, dupe mintea Vetii, trebuie să-mi iasă de-un porc.
- Îu, Doamne ia-mă, sări o babă când îi spusăi prețu. Da ce, face ouă de aur?
- Nu, zâc io, numa dacă faci comandă!
- Cum vine aia? nu se lăsă baba.
- Așa bine, zâc io, de-o lăsai pe gânduri. Pe gânduri, auz!
Nu știu dacă trecură doauă ceasuri și-ncepu să mă roadă la stomac. Și mai venea și-un miros de mititei, de să fi fost de lemn te-ar fi mișcat din loc, așa că mă dresăi frumușel cu freo doișpe mititei, știi, pârpăliți bine, și cu freo patru beri-măsura mea-, de vândui curcanu cât ai zâce pește. Cât ai zâce pește, m-auz! Păi ce crezi?
Ce face și băutura, domle! A fost lăsată și ea cu un rost, bag samă. Căpătai o limbariță de răsuna târgu. Să uita lumea ca la urs la noi.
Ce mai încoa și-ncolo, pe mult, pe puțân, îl măritai. Scăpai de-o grije. Mi-aduc aminte decât blogodoreala nevestii de-acas.
În rest... Să fiți iubiți! Și la bună vedere!
-//-
Aviara
(Scheci a la nea Mărin)
Mă, frațâlor, ascultaț la mine-acilea, nu vă paie lucru de glumă! Iauz ce pățâi cu Sucă al mio când cu aviara, de muriră găinile. Nici una, nici doauă, zâce:
- Nea Mărine, om m-am făcut!
- Stai, mă, locului , zâc, da ce crez, că fu al dreacu să m-asculte? Nț !
Cum zâsă, cum îl și văzui cu pompa la spinare, era arvunit, știi. Și începu dintâi cu găinile noastre, așa, ca de izemplu, zâce.
- Mă, fi-ț-ar izemplu-al dreacu, cătai io să-l lămuresc, da crez c-avusăi cu cine!? Nea! Răci gura de pomană. Puf-puf și prinde orbu, scoate-i ochii.
Cum zâsă, cum să și dusă, de ne lăsă cu mâna la inimă, fără un chior de pui, auz, de mâncăm și-azi mortăciuni! Te pui cu omu dreacu dacă i să urcă lui la cap, că nu te pui ? Fu bun plecat, mă frațâlor!
Trimitea lu mumă-sa câte-un metru-doauă de ștambă din când în când, ca să știm că n-a murit, crecă! Al dreacu Sucă, s-ajunsă! Vez cum e omu nostu? Cum răsare o țâră din bălegar, cum nu-i mai ajungi cu prăjina la nas! Mă, fi-ți-ar cățaua a dreacu, scutură, mă, treanța din gunoiu tău!
Da știț cum e. Toate până într-o zî. Ca la freo trei luni așa, ne pomenim cu el acas. Slab, tras la față, leșinat, ce mai.
- Îu, Doamne ia-mă, se scherie Veta, muiere, de, ce pățâș, Nică?
- Pe dreacu, zâc, ce să pățască! Îl mai și întrebi? Scherbe o găină și fă-i o supă, nu vez că e mort de foame?
Și așa și făcu, da el nu scotea grai, nu...
- Las că vorbește el, zâc, o să spună și țâța de-a supt-o. Lasă-l să-și vină-n minț!
De-aia vă zâc, mă frațâlor, aveț grijă să nu intraț în belea, că Sucă îi pusă moț! O dată-l lăsai mintea lui și... Mă, stăi în banca ta, mă, da el nimic, parcă avu fermece. Și Veta îi țânu parte, de s-alese prau. Auz la ea, să lăsăm băiatu să-și facă un rost. Unde e rostu ăla, fă, că io țî-l mănînc cu fulgi cu tot? Acu pe loc țî-l mănânc! Dreacu i-o mai lăsa de-acu-ncolo de capu lor!
Ete-așa cu aviara. Arsărăm noi mândreață de găini ca să facă bani oareșcine, că nu doar eu și cu mata? Arsărăm.
Sucă? O rotiță într-un angrenaj. Dreacu-l mai bagă-n samă. Trecu iufa, îi trecu și lui forfonu. Acu cântă din drâmbă, iar noi fluierăm a pagubă. Olteni, de! Sămânță de-a bună. Cum s-o lăsăm să piară?
Să fiți iubiți și la bună vedere!
-//-
Bufet suedez
(Scheci a la nea Mărin)
Mă frațâlor, neam de neamu vostu să nu pată ca mine! Bă, nu te râdea, bă, că râsu să ia! Auz la nașa Reta, buet suedez! Iar Veta să uită în gura ei. Și dă-i pregătire. Ca la ristorant, ce mai.
- O dată țî să-nsoară băiatu, zâce.
Da să vez cum să-ncâlciră ițăle, păi da, că să-ncâlciră de zâci drace. Că eu le zâsăi di la-nceput că-mi cunosc omu! Oltean, de, stă trei zâle nemâncat înainte de nuntă sau de pomană și mănâncă să-i ajungă încă trei, bașca ce mai duce-acas.
Cum, necum, le făcui pe plac. Tocai carnea pentru sarmale de mă trecură nădușelile. Noroc cu cuscru, el mă scoase la socoteală, el. Ieși la reveneală și-l găsâi la o țuică schiartă cu oaminii să să-ncălzască, așa că făcurăm șchimbu. Îi atârnai haina-n cui frumușel și-i pusăi șorțu dinainte să-și facă norma. Dispozâțâie di la cuscra, zâc. Sanchi! S-o fi prins, nu s-o fi prins, scăpai eu întreg, scăpai?
Ei, și dă-i pregatire! Carnea fu aleasă, furdaua la sarmale, carnea macră la friptură și cârnăciori, că nu ne lăsarăm și făcurăm și cârnaț, ba umplurăm și mațăle groase, că ne și atinsă tata Nițu, cum stă el și le dă:
- Vă aranjarăți, zâce, pe toată iarna!
Scaicani! Ne ieși pe nas bufetu lu nașa Reta, că ăștia măturară tot dupe masă de nu rămasă nici să tragi cu praștia. Nici să tragi cu praștia, m-auz! Și luni la rachiu n-avusărăm decât să punem și restul de cârnați și de mață la bătaie. Da și eu fusăi deștept. Păi! Oltean prost și gâscă înecată ai văzut? Lăsai la o parte rușinea și făcui nuntă cu strigare. Cum începură țâganii să strige daru, îi și văzui că să cară acas dupe bani care mai de care. Așa salvai bănișorii auz! Prau s-alegea dacă nu-mi pica fisa la timp!
Bufet suedez la olteni, auz? Pune-ți, bă, petecu dupe cum ț-ă sacu și nu te mai țâne fudul, că-ț iasă fudulia pe nas când ț-ă lume mai dragă!
Să fiți iubiți! Și la bună vedere!
-//-
Mălai cu... amendă
(Scheci a la nea Mărin)
Mă frațâlor, staț și vă închinaț, căci cu lucru dreacu nu vă paie de glumă, auz?! Ascultaț la mine! Era cam dupe secerat, sfârșit de iulie - început de agost, așa. Nădușeală, să scoț limba de-un cot de cu zâuă, ce mai! Da nu mă puie dreacu și-ascult de Veta. Zâce:
- Du-te de macină că nu măi e mălai!
- Păi și nu iai di la comperativă? zâc.
- Nea, că nu e ca al nostu, curat.
Mă iau dupe mintea ei și pui doi saci cu porumb în cărucior, mai pune Leana unu, nașa Reta unu, vez, Doamne, aduce-a pagubă să pleci gol la drum! Superstiții de babe.
Da nu trecui bine dealu măgurii, că o luă căruțu meu la vale, de nu te puteai ațâne la el, și-l lăsai în plata știți voi cui. Acuma, era drum european și pe-aci trec toate TIR-urile. Păi nu veni unu, frate-mio, de-mi făcu terci și cărucior și saci cu porumb, că știi, din viteză, o luasă pe mijlocul drumului, nici hăis, nici cea, cum ar veni.
Mi-l măcină pe loc, ce mai. În doi timpi și trei mișcări prau s-aleasă. Și dupe mintea mea a proastă de vină era TIR-ul, da de la vorbă pân la faptă, cale lungă. Așa că mă-ntorsăi din drum și fără căruț și fără mălai, ba pe deasupra cu o amendă babană de care vă spusăi doar dumnilorvoastă că Vetii, gura cusută. Atâta mi-ar trebui? Dacă știam di la-nceput, puneam iapa la căruță și tunde-o, nene, da te pui cu fimeia?
Împrumutai o juma de sac di la Marița lu Făsui și ieșii basma curată, că Veta nu fu acas când ajunsăi io și nu fusăi nevoit să dau raportu unde e căruțu. Când l-o vedea lipsă, văd eu ce minciună trântesc. Ce, minciuna nu e tot vorbă? Cu nașa mă descurc măi ușor, îi duc curcanu, cu Leana oi vedea eu, că oamini sântem.
Să fiți sănătoși și să mâncați mămăligă cum mâncai și eu... amendă!
La bună vedere!
Elena Agiu-Neacșu
|
de Elena Agiu Neacsu 10/23/2022 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.