Ce este viata - O posibilă definitie.
Nu toate experientele duc la descoperiri, toate îmbogătesc însă cunoasterea… Viata e alcătuita din sensuri, din văi, din piscuri; altfel spus din platitudine si rutină, din deprimare si din bucurie.
Viata se compune din tevi sparte, din robinete care curg, din tencuieli coscovite, din plase pe care le cari de la piată, din rufe care le speli, din coate-n tramvaie, dar si din Bach si din Beethoven, din Shakespeare si din Tolstoi, din Eminescu si din Blaga, din Michelangelo si din Tuculescu.
Totul e viata.
Noi trăim dureri si bucurii, dar mai presus de ele trăim viata.
Ceva sacru a carui ratiune finală n-o cunoastem sau încă nu o cunoastem…
Femeilor care n-au făcut altceva decât sa îsi păstreze frumusetea unui trup pe care n-au vrut să-l deformeze cu maternitatea le reprosez inutilitatea, vidul.
Mi-e necaz de femeile care nu-si pretuiesc singurul avantaj: cel de-a crea viată.
Sunt atâtea femei singure care-ar fi bucuroase să aibă cu cine face un copil.”
În general, în viată putine lucruri se pot lua de la zero, fiindcă noi pe noi nu ne mai putem lua de la zero. Luăm lucrurile si pe noi asa cum sunt si asa cum suntem.
În viata asta, numai pe mine contez ca partener permanent al meu însămi.
Nu e nimeni singur pe lume de care să nu îti poată fi milă. Fiecare-si stie sufletul lui. Si nu e fericire în nici unul.
Asa cum ti-am spus, as minti să zic că nu sunt momente cînd m-as întinde jos si as muri; dar momente, cum cred că, dacă e sincer,
fiecare om trebuie să si le recunoască; si desi, cum de asemenea ti-am spus, nu contez pe nimic spectaculos în viata care mi-a mai rămas de trăit...
Nimic nu mi se pare mai jalnic decât o viată fără principii.
Viata e mai presus de noi.
S-au năruit si se vor nărui civilizatii, cultura însă e ceea ce supravietuieste civilizatiilor materiale, iar ea va fi etern însemnată de pecetea geniului.
Unui om îi accepti firea, nu i-o ierti.
"Nimeni", "niciodată", sunt cuvinte definitive, cu un continut sacru, inviolabil ca un mormânt.
În viată trebuie să înveti să citesti printre rânduri si în oameni. Să citesti printre vorbele lor si chiar dincolo de ele. Uneori, un oftat povesteste mai mult decât un roman-fluviu, o privire - mai mult decât o bibliotecă.
Râd foarte rar. Râd greu. Nu sunt un temperament depresiv si nici posacă nu sunt... Dar am plâns mult în viată numai pe ascuns. Nu sunt o fiinta ascunsă, dar nici expansivă. Nu sunt mizantroapă, dar nici nu iubesc oamenii cu frenezie si sufletul nu mi-l pun pe masă în fata nimănui. Sunt convinsă doar de necesitatea comunicării între oamenii ca de o etică obligatorie si nu preget să-i ajut pe altii
Grăbeste-te, hotărăste-te de la început ce vrei si apucă-te să înfăptuiesti, că viata nu stă să te astepte!
Absenta fizică a cuiva important în viata noastră ne face să-l abstractizăm în două feluri: să-l estompăm până la nimicire - cazul obisnuit - sau să-l păstrăm, amplificându-l unidimensional.
Fiecare viată se desfăsoară sub un semn. Semnul meu: "Păduri ce-ar fi putut să fie si niciodată nu vor fi."
Bagă de seamă ce faci cu viata ta, că nu e vesnică!
Ileana Vulpescu
fragmente din cartea " Arta conversatiei "
|
Ileana Vulpescu ( 21 mai 1932 - 13 mai 2021 ) 5/13/2021 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.