Sub puterea cuvântului - Nicolae Bălasa
Nicolae Bălasa nu se află la prima carte pe care o publică. Experiente, încercări si reusite îsi găsesc expresia în volumele anterioare: Blesteme, Editura „Spirit Românesc“, 1995, Craiova; Pe apa Sâmbetei, Editura „Horion“, 1998, Craiova; Organizarea si functionarea mass-media în Oltenia, Editura „Spirit Românesc“, 2000, Craiova; Comunicare si Întelegere, Editura Newest, Târgu-Jiu, 2005; Puntea frântă si căderea spre niciunde, Editura Newest, Târgu-Jiu, 2007, Mătăniile Alexandrei, Editura Newest, Târgu-Jiu, 2008., Vămile apocalipsei, Editura Newest, Târgu-Jiu, 2009, Acvariul cu fâte, Editura Newest, Târgu-Jiu, 2010; Viata ca iluzie si clipa ca destin, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2011, Pret pe dispret, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2011; Sub semnul întrebării, Editura Autograf MGM, Craiova, 2012. Altfel spus, autorul are deja publicate sapte romane, două cărti stiintifice- una dintre ele, Comunicare si Întelegere, o variantă a tezei de doctorat- o piesă de teatru si un volum de eseuri.
Primele două romane, Blesteme si Pe apa Sâmbetei, scrise înainte de 1989, au văzut lumina tiparului suficient de târziu, întrucât, între paginile cărtilor, stătea drama provocată de regimul comunist chiar de la începuturile fiintării sale, fiintare pliată pe răul social, pe expropiere: nationalizare si apoi colectivizare, cu alte cuvinte pe scoaterea omului din cursul firesc al vietii si al istoriei. Nu întâmplător scria Alexandru Spînu în Luceafărul, nr.9, din 8 martie, 1995: ,,După atâtea romane maculatură, apărute până în 1989 si făcute întru proslăvirea colectivizării în România, a venit vremea să se spună adevărul despre un proces de o brutalitate împinsă în nefiresc, cu consecinte pe care acest popor le va resimti – nu numai în perimetrul rural – decenii la rând. Blesteme al lui Nicolae Bălasa este un roman al demascării […]. Cartea are caracter de document; decupând Blestemele, un regizor ar putea realiza destul de lesne un film grotesc’’.
Revenind, fără a părăsi acest tip de abordare literară, trebuie spus că romanul lui Nicolae Bălasa se detasează de canoanele clasice ale acestui gen. Desi crede în poveste, după cum singur mărturiseste în prefata volumului Mătăniile Alexandrei - din perspectiva sa, ,,măretia omului ar sta tocmai în puterea de a povesti si a se lăsa povestit” – propune cititorului, ca formă de cunoastere si delectare, după modelul lui Platon, dialogul. Aici, prin dialog, se pun în miscare personajele, portretistica, apoi actiunea vesnic pe muchie de cutit, ce îl tine pe cititor cu sufletul la gură. Mai mult, îl face pe acesta să se simtă contemporan cu lumea cărtii, să devină, vrând, nevrând, el însusi personaj al povestii, poveste permanent pliată pe o perioadă social-istorică a poporului român sau a lumii, în general.
Rezumând, în roman, Nicolae Bălasa culege si patimile, si bucuriile semenilor, le retrăieste la dimensiuni, uneori abisale, apoi le reexprimă spre aducere- aminte, spre confortul mental si sufletesc al cititorului.
În singura piesă de teatru publicată până în prezent, Pret pe dispret, totul stă sub semnul ironiei, comicului (uneori împins spre ridicol, apoi spre tragic), în încercarea de a ne spune că nu totul este în ordine chiar cu noi însine si cu tot ce ni se întâmplă în jur.
Pentru a fi într-o logică a exprimării, pentru ca cele afirmate de noi să stea sub semnul adevărului coerentă si al adevărului, în general, nu putem să nu amintim faptul că aproape obsedat de ideea de comunicare - după Nicolae Bălasa, însusi echilibrul omenirii ar sta sub umbrela cuvântului care zideste si al cuvântului-negociere-întelegere – autorul elaborează lucrarea Comunicare si Întelegere.
Cu aceasta, Universitatea de Vest din Timisoara, Facultatea de Filosofie, Stiinte Politice si Stiintele Comunicării îi acordă titlul de doctor în stiinte. Noutatea volumului amintit anterior stă în modalitatea de abordare a comunicării. Cel putin la nivelul analizei teoretice, autorul propune o abordare triadică a conceptului de comunicare, comunicare-întelegere-actiune, convins fiind de faptul că dacă atunci când comunicăm nu se produce cel putin o miscare a spiritului, pe care deja să o fi înteles, actul comunicational este ratat.
Volumul Sub semnul întrebării, volum acum la a doua editie, editat cu sprijinul Bibliotecii Judetene Teodor si Aristia Aman si cu Consiliul Judetean Dolj, este de fapt o prelungire a preocupărilor autorului în domeniul comunicării, preocupare exprimată sub forma eseului. Trebuie spus că nici aici Nicolae Bălasa nu respectă canoanele genului. Eseurile sale nu stau sub semnul ironiei lui George Călinescu ,,eseul, formă de a bate cu gratie câmpii”, ci reprezintă un fel de stiintă a comunicării aplicată pe realităti concrete sau pe opere reactualizate prin interpretări din perspective diferite (exemplu, Marin Sorescu si gândirea Samkhya) .
Sintetizând, si în volumul de fată, aproape în fiecare pagină, ,,cuvântul incizie”, cuvânt care nu dă pace, nu lasă cititorul să vegeteze. Nu lipseste din această ultimă carte, pamfletul, nu lipseste mai nimic din ce îi este necesar, ca armă, autorului, de a se pune în război cu o lume căreia îi trâmbitează desteptarea.
|
Jean Băilesteanu 2/21/2014 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.