Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Henri Coandă- inventatorul avionului cu reactie

Rădăcinile multor mari români se întind, genealogic vorbind, până în satele românesti. Unul dintre acestia s-a născut la Bucuresti, dar tatăl său s-a născut la Craiova ,iar bunicul său s-a născut la Perisor-Dolj, cu rădăcini care duc spre Tudor Vladimirescu. A învătat în tara în care s-a născut. S-a afirmat pe alte meleaguri. Preocupat de probleme aeronautice, aprofundează stiintific si realizează numeroase inventii (250 Brevete) A ascultat chemarea pământului si a revenit acolo unde s-a născut pentru a sădi un pom al creatiei tehnice. După ce l-a văzut viguros a plecat să se întâlnească cu tatăl său, cu bunicul său, poate cu Tudor Vladimirescu, poate cu alti creatori români Acest mare român a fost Henri Coandă
Henri Coandă s-a născut la data de 7 iunie 1886 în Bucuresti.A urmat Liceul Sfântul Sava din Bucuresti si Liceul militar din Iasi, pe care l-a absolvit ca sef de promotie în 1905, devenind , ulterior , ofiter de artilerie. Pasionat de tehnica zborului , construieste la Arsenalul armatei din Dealul Spirii, între 1905 si 1906 machete de rachete si un avion rachetă propulsat prin fuzee. Avea atunci 19 ani. Totusi, îsi dădea seama că fără un fundament stiintific nu putea finaliza ideile sale. De aceea studiază mecanica la „ Technische Hochschule” din Charlottentburg (Berlin) , urmează cursurile Universitătii de stiinte din Ličge ( Belgia) si ale Institutului de electrotehnică din Montefiore, apoi Scoala superioară de aeronautică din Paris. Pentru a verifica experimental rezultatele cercetărilor teoretice, a realizat , cu ajutorul deja celebrului Gustave Eiffel si a savantul Paul Painlevč , o platformă montată pe o locomotivă care a rulat cu 100 de km/oră pe linia Paris- Saint Quentin. Henri Coandă a studiat cantitativ anumite fenomene aerodinamice utilizând o suflerie aerodinamică cu fum si o balantă aerodinamică de conceptie si constructie proprie. Fotografiile realizate în timpul experientelor i-au permis să contribuie decisiv la stabilirea profilului aripilor, rezultatele sale fiind utilizate si de alti constructori de avioane.
Aeroplanul propulsat prin reactie
În octombrie 1910 expune la al doilea Salon international de aeronautică, organizat la Paris în somptuosul Grand Palais de pe Champs-Elysče, aeroplanul fără elice COANDĂ- 1910. Aeroplanul atrăgea atentia vizitatorilor atât prin culoarea sa , rosu-închis , dar si printr-o multime de solutii originale: îi lipsea elicea, longeroanele principale ale aripilor erau fabricate din otel aliat, în loc de lemn, erau acoperite cu un contraplacaj subtire în loc de pânza utilizată până atunci, profilul aripii avea o curbură accentuată, grosimea profilului se mentinea constantă în lungul anvergurii cu exceptia extremitătilor, iar forma lor în plan era dreptunghiulară cu vârfurile rotunjite, cele două aripi aveau lungimi diferite, iar aripa superioară era decalată înainte fată de cea inferioară, mai scurtă pentru ca fileurile de aer ce se formează în jurul suprafetelor portante să nu se influenteze reciproc. Toate aceste solutii au rezultat în urma experimentărilor efectuate pe standul mobil. În plus, rezervorul de benzină era amplasat în interiorul aripii superioare, solutie folosită si azi. Desigur, multi se îndoiau că avionul ar putea zbura utilizând noul mijloc de propulsie care era o adevărată revolutie ca principiu si ca aplicare. Vizitatorii si specialistii nu puteau accepta că un aeroplan căruia îi lipseste elicea ar putea zbura. Nimeni nu mai văzuse asa ceva. Dar Henri Coandă , geniu inventiv, văzuse cu ochii mintii solutia pe care a pus-o în practică. Poate că discutiile pe care le-a avut cu vizitatorii, poate elanul celor 24 de ani pe care îi avea, l-au făcut pe Henri Coandă ca, după închiderea salonului, în ziua de 16 decembrie 1910, să-si ducă avionul pe câmpul de zbor de la Issy-les-Moulineaux pentru a face un rulaj în lungul câmpului si să verifice astfel functionarea motorului. Iată ce povesteste Henri Coandă într-o scrisoare trimisă în 1964 lui Constantin C.Gheorghiu, membru al Asociatiei internationale a istoricilor aviatiei:” ... după câteva minute de încălzire, am manevrat manetele de comandă, aeroplanul s-a pus în miscare rulând din ce în ce mai repede apoi s-a ridicat , cam prea iute, n-a fost vina mea, dar la un moment dat a alunecat pe o aripă si s-a prăbusit si a ars complet. Norocul meu că nu aveam nici capotaj, nici nu eram legat de scaun, asa că am fost aruncat afară si nu am ars”. Dar s-a accidentat. Si-a fracturat mâna stângă. Această încercare a fost primul zbor din lume al unui aeroplan propulsat prin reactie. Presa vremii ( Le Tčchnique Ačronautique nr. 21 din 1910 ) scria „ Aeroplanul Coandă este unul din rarele aparate în care totul este nou, iar modul judicios si rational prin care inventatorul iese din făgasele drumului bătut în această directie pentru a înfrunta riscurile lucrului inedit, este un motiv destul de puternic pentru a ne decide să examinăm cu atentie mijloacele pe care inventatorul le foloseste în constructia sa”.
A realizat si alte avioane, dar cu elice.Între 1911 si 1914, ca director tehnic al Uzinelor Bristol din Anglia, realizează un avion monoplan, apoi unul biplan care purtanu numele de Bristol- Coandă. Între 1914 si 1916 a Lucrat la uzinele Dalauney- Belleville din Saint-Denis, unde a realizat trei tipuri de avioane , printre care si avionul COANDĂ- 1916 , cu două elice amplasate la extremitatea posterioară a fuselajului.
Alte inventii.
Spiritul său creator s-a manifestat si în alte domenii .În 1914 a inventat tunul fără recul pentru aviatie, care nu solicita structura avionului. Pentru economisirea metalului a realizat rezervoare, cisterne si vagoane din beton armat.A realizat în Golful Persic un rezervor oceanic pentru stocarea titeiului extras.A inventat materialul denumit bčton-bois , mai rezistent decât lemnul, utilizat pentru ornamentarea clădirilor. În 1925, arhitectul I.A. Berindei l-a folosit pentru decorarea interioară a Palatului culturii din Iasi. A imaginat si a realizat instalatii pentru desalinizarea apei de mare.
Efectul Coandă.
Orice e rău este spre bine, spun românii. Si poate nu numai ei. În zborul neprevăzut din 16 decembrie 1910, Henri Coandă a fost captivat de imaginea flăcărilor care ieseau prin cele două ajutaje reactive laterale si care aveau tendinta să se lipească de fuselajul avionului. Poate de aceea nu a mai reusit să controleze avionul dar observatia de atunci l-a preocupat aproape 20 de ani. A găsit explicatia si nu numai atât. La data de 8 octombrie 1934 a brevetat „ Procedeu si dispozitiv pentru devierea unui fluid într-un alt fluid”. Ceva mai târziu profesorul Albert Mčtral i-a dat numele de „ efectul Coandă”. Esenta fenomenului constă în tendinta unei pelicule foarte subtiri de fluid de a se lipi de peretii conecsi care o limitează. Dacă această pânză subtire de fluid este evacuată printr-o fantă îngustă, deasupra unei suprafete solide rotunjite, directia jetului se poate întoarce cu 1800 fată de sensul de curgere a fluidului. Cele mai multe aplicatii ale efectului Coandă sunt în aviatie, dar acesta este aplicat si pentru realizarea de pulverizatoare sau sisteme de aerare a spatiilor închise.
Aerodina lenticulară si zborurile cosmice
Una dintre cele mai importante inventii a lui Henri Coandă , aerodina lenticulară, cunoscută si sub numele de „farfurie zburătoare” a fost concepută în 1935. El spunea :” Eu văd realizarea unei masini de zburat după o viziune cu totul nouă, menită să depăsească si să răstoarne conceptiile existente. Consider avionul viitorului acela care să decoleze la verticală, să zboare sub orice unghi si la orizontală, cu orice viteză sau să stea în aer într-un loc, la înăltimea dorită si să aterizeze tot la verticală. În constructia acestui avion nu trebuie să existe nici o piesă în miscare”. Remarcabilă viziune.De numele lui sunt legate si unele realizări ale zborului omului în cosmos. Printre altele, lui îi apartin unele dispozitive tehnice deosebit de complexe, denumite „epoletii zburători” cu ajutorul cărora s-a asigurat frânarea modulului lunar al lui „Apolo 11” si „Apolo 12” în momentul aselenizării.
Recunoastere.
S-a bucurat de recunoaste .O listă impresionantă de diplome, medalii, ordine: Diploma si marea medalie de aur „Vielles Tiges”; „Meritul pentru cercetări stiintifice” , decernat de UNESCO; Medalia militară a aeronauticii franceze; Ordinul „ Pour le mčrite „ în grad de Comandor;Doctor Honoris Causa al Institutul Politehnic din Bucuresti , acordat în 1967; organizarea de către Academia Română a simpozionului „Efectul Coandă si aplicatiile sale”.
Chemarea pământului
Pământul din Perisor , Dolj, unde s-a născut bunicul lui Henri Coandă, cu rădăcini care duc spre Tudor Vladimirescu, pământul din Craiova, pe care l-a binecuvântat tatăl său, l-a chemat mereu. A ascultat chemarea pământului si a revenit,în 1970, acolo unde s-a născut pentru a sădi , în 1971, un pom al creatiei tehnice - Institutul de Creatie Stiintifică si Tehnică INCREST . După ce l-a văzut viguros a plecat, la 25 noiembrie 1972, să se întâlnească cu tatăl său, cu bunicul său, poate cu Tudor Vladimirescu, poate cu alti creatori români .Este înmormântat la Bucuresti, în cavoul familiei din cimitirul Belu.

http://gheorghe.manolea.ro





Gheorghe Manolea    12/24/2011


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian