Mari descoperiri științifice ale anului 2025
Lumea științei nu se oprește niciodată – în fiecare an, laboratoarele și unitățile de cercetare produc descoperiri care pot schimba fundamental viitorul. Anul aproape încheiat a adus câteva inovații care au implicații profunde pentru sănătatea umană, energie și sustenabilitatea planetară.
Într-un pas esențial către comunicarea cuantică și imagistica medicală ultra-eficiente, cercetătorii au dezvoltat cu succes un cip cu inteligență artificială, mai mic decât un bob de sare, care poate fi montat direct pe vârful unei fibre optice. Acest cip utilizează o „rețea neuronală difractivă” pentru a procesa imagini prin valorificarea difracției naturale a luminii, eliminând necesitatea unor componente electronice voluminoase sau a unor procesoare externe. Impactul imediat se manifestă în două domenii cheie. În primul rând, permite imagistica medicală de înaltă rezoluție, în timp real, în interiorul corpului uman, prin intermediul unor endoscoape minuscule cu fibră optică. În al doilea rând, pune bazele pentru securizarea rețelelor de comunicații cuantice cu consum redus de energie, permițând procesarea rapidă și locală a semnalelor optice cuantice delicate.
Criza globală a plasticului necesită materiale care să fie atât de înaltă performanță, cât și cu adevărat sustenabile. Cercetătorii de la Universitatea din British Columbia au atins o piatră de hotar majoră prin crearea unei pelicule biodegradabile rezistente, flexibile și transparente – sub marca Grasstic – fabricată în întregime din deșeuri agricole, cum ar fi paiele de grâu și resturi de cereale. Spre deosebire de multe bioplastice care necesită culturi dedicate sau compostare industrială, Grasstic utilizează biomasă lignocelulozică, care altfel ar fi arsă sau aruncată. Acest flux de deșeuri este una dintre cele mai abundente resurse regenerabile din lume. Procesul transformă reziduurile vegetale rezistente într-un polimer biodegradabil cu o rezistență și o claritate comparabile cu ambalajele pe bază de petrol. Impactul este atât de mediu, cât și economic.
Malaria rămâne una dintre cele mai mortale boli parazitare din lume, rezistența la medicamente reprezentând o amenințare în creștere. La începutul anului 2025, cercetătorii au identificat o nouă clasă de anticorpi anti-malarie în sângele uman, care vizează Plasmodium falciparum – parazitul responsabil pentru cele mai grave cazuri de malarie – într-un mod nemaivăzut până acum. Spre deosebire de terapiile tradiționale care vizează proteinele de suprafață ale parazitului, care se schimbă rapid, această clasă de anticorpi se leagă de o structură internă mai stabilă, pe care parazitul se străduiește să o modifice. Mai mult, anticorpii au demonstrat o potență excepțională la concentrații extrem de scăzute. Această descoperire deschide o direcție complet nouă pentru dezvoltarea vaccinurilor.
Deși modelele lingvistice mari ale inteligenței artificial (AI) au avansat rapid, anul 2025 a marcat o etapă controversată, dar semnificativă: un nou model – despre care se spune că este GPT-4.5, de la OpenAI – este imposibil de distins de un om într-o gamă largă de conversații bazate pe text, „trecând” efectiv testul Turing în cadrul unor configurații standard de evaluare. Saltul nu a constat doar în generarea unei proze coerente. Modelul a demonstrat o continuitate nuanțată a memoriei de tip inteligență artificială pe parcursul conversațiilor lungi, capacitatea de a exprima incertitudinea în mod corespunzător și abilități subtile de schimbare a contextului. Rapoartele au subliniat că GPT-4.5 a afișat ritmuri conversaționale și raționament conceptual pe care testerii le-au descris ca fiind „straniu de umane”.
Dacă se verifică, această dezvoltare are implicații vaste pentru drept, medicină, educație și industriile creative. Aceasta sugerează că IA ar putea servi acum nu doar ca un instrument, ci ca un partener conversațional funcțional, capabil să asiste în sarcini complexe, cu context ridicat, rezervate anterior experților instruiți.
Tratamentele pentru osteoporoză și pierderea osoasă legată de vârstă se concentrează în mod tradițional pe încetinirea deteriorării. Oamenii de știință de la Universitatea din Leipzig au identificat un receptor, GPR133, care joacă un rol cheie în stimularea formării de oase noi și au dezvoltat un compus numit AP503 pentru a activa acest receptor. În studiile preclinice, activarea GPR133 nu numai că a oprit slăbirea osoasă, dar a crescut semnificativ și rezistența și densitatea osoasă. Tratamentul a inversat chiar și leziunile asemănătoare osteoporozei la modelele animale. Această descoperire deschide calea către terapii care întăresc oasele, mai degrabă decât să păstreze doar ceea ce rămâne. Dacă studiile pe oameni se dovedesc a fi un succes, medicamentele care vizează GPR133 ar putea deveni primele tratamente pentru reconstruirea activă a țesutului osos folosind căile naturale ale organismului.
Eliminarea dioxidului de carbon din atmosferă necesită materiale ieftine, durabile și cu consum redus de energie. Chimiștii de la Universitatea din Copenhaga au anunțat crearea BAETA, un nou material de adsorbție a dioxidului de carbon, sintetizat din sticle de plastic reciclate, care îmbunătățește dramatic eficiența captării CO₂. Deoarece BAETA este derivat din deșeuri PET și sintetizat cu un aport minim de energie, oferă o metodă cu impact neobișnuit de redus pentru producerea unor cantități mari de material de captare. Dacă este extins la scară largă, BAETA ar putea reduce semnificativ costul captării directe a aerului și al decarbonizării industriale. Stabilitatea sa, costul redus de producție și capacitatea ridicată de absorbție a CO₂ îl fac un candidat puternic pentru viitoarea infrastructură de eliminare a carbonului.
UZPR
|
de Roxana Istudor 12/7/2025 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.